Un om de afaceri acuză Primăria: a împovărat populaţia şi şi-a vândut proprietăţile

Un om de afaceri acuză Primăria: a împovărat populaţia şi şi-a vândut proprietăţile
Omul de afaceri Iosif Pop face o radiografie a competiţiei între Cluj-Napoca şi Timişoara şi concluzionează: oraşul de pe Bega e mult superior celui de pe Someş, contrar imaginii clujenilor.
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Iosif Pop conduce un grup financiar şi este unul dintre oamenii dwe afaceri care au fondat, în urmă cu 20 de ani, Banca Transilvania. Acum conduce Consiliul Civic Local, un organism consultativ prin care a comparat în urmă cu câteva zile Cluj-Napoca cu Timişoara, în contextul în care ambele oraşe candidează în 2021 pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. "Analizând cifrele celor două judeţe", spune Pop, "ajungem la concluzia că există o diferenţă mare în detrimentul Clujului".

Astfel, spune Pop, capacitatea timișorenilor de a crea locuri de muncă este mai mare - "la un nivel al densităţii populației mai mare în județul Cluj (o populație mai mare raportat la o suprafaţă mai mică) numărul de salariați în companiile clujene este cu aproape 50.000 de persoane mai puțin decât în județul Timiș, în consecință și numărul șomerilor înregistrați în județul Cluj este aproape dublu față de numărul celor din județul Timiș".

Totodată, adaugă Pop, firmele din Timiș sunt mai bine organizate, mai eficiente, angajaţii sunt mai harnici - numărul de firme active în județul Cluj este cu 15% mai mare, însă cifra de afaceri generată de acestea este cu 8,75% mai mică, iar profitul net cu aproape 35% mai mic decât cel al firmelor active din județul Timiș. În consecință și PIB-ul pe locuitor este mai mare în județul Timiș cu 48% față de cel din Cluj. Totodată, la un nivel al productivității mai reduse, salariul mediu net este mai mare în județul Cluj și datorită ramurilor economice dominante, evidențiind și o diferență de mentalitate. "În timp ce Timişul e profilat pe muncă, pe industrie, Clujul pe expediente, servicii", arată omul de afaceri.


Clujul este mai dezvoltat în domeniul universitar, IT, Bănci şi asigurări, în timp ce Timişul are în multinaționale şi producție, respectiv agricultura, având o suprafața arabila de peste trei ori mai mare decât judeţul Cluj. "Dacă măsurăm interesul pentru județ în numărul de consulate și centre culturale", adaugă Pop, "Timisul stă și la acest capitol mult mai bine, având 14 asemenea instituții, față de 6 în Cluj".

În plus, dacă vom compara municipiile celor două județe, Cluj-Napoca, cu o suprafață mai mare, are un buget mai mic decât Timișoara. "Timișoara excelează la venituri nefiscale -chirii, concesiuni- aferente veniturilor obținute grație proprietăților deținute de către Primărie, nivelul acestora ajungând la 326 mil. lei, în schimb la Cluj-Napoca această sumă ajunge numai la 38 mil. lei. Aceste sume sunt consecința faptului că municipalitatea noastră și-a vândut foarte multe din proprietățile deținute, iar banii au fost cheltuiți și nu investiți.", spune Pop.


În schimb, Clujul excelează la capitolul veniturilor fiscale, mai ales cele către persoane fizice, ceea ce înseamnă taxe și impozite mai multe. "În timp ce Timișoara și-a pus proprietățile să genereze venituri, Clujul și-a împovărat populația", spune Pop.

Și la capitolul fondurilor europene accesate Timișoara stă mai bine, spune Pop: în timp ce Clujul are 45 miluiane lei accesate, Timișoara a accesat 232 milioane lei. "Din păcate proiectele cu adevărat importante ale comunității clujene nu au fost abordate încă", spune Pop, exemplificând cu proiectul Zonei Metropolitane.

Iată mai jos soluţiile lui Pop la îmbunătăţirea situaţiei Clujului:

  • Redobândire rețelelor de apa, de canalizare, de electricitate, care au fost predate Regiilor aferente.
  • Sprijin pentru mediul de afaceri€“ prin reducerea birocrației și a costurilor (unii oameni de afaceri spun "œNu mai investim la Cluj-Napoca, mai bine mergem la Florești, unde primim autorizație de construcție într-o luna în loc de câțiva ani și avem calea de acces gata făcut〜), creșterea transparenței și eliminarea scandalurilor (ex. cele legate de autorizațiile de construcții); oferirea unor servicii de calitate, nu scumpe.
  •  Înființarea unor birouri funcționale pentru accesare unor fonduri europene cât mai consistente, aferente unor proiecte importante pentru comunitate (în acest moment la Consiliul Județean nu este nimeni cu această sarcină, iar la Primărie biroul este adeseori gol).
  • Banii să fie alocați unor proiecte care la rândul lor o să aducă bani înapoi peste ani (indiferent de domeniu a€“ cultură, educație, învățământ, etc. ).
  •  Administrația Publică Locală să aducă bani de la Guvern pentru cât mai multe proiecte de investiții locale.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Etichete
Comenteaza