Urmările urbanismului “de manea”: Grădina Botanică, spălată de ape menajere

În opinia sa, pentru a calcula o medie de spaţiu verde pe cap de locuitor ar trebui să se aibă în vedere strict vegetaţia din interiorul oraşului.

În aceste condiţii, Clujul nu numără mai mult de 2 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Cristea reproşează autorităţilor că nu se implică mai mult în protejarea şi dezvoltarea ariilor de vegetaţie ale Clujului.

În privinţa Grădinii Botanice, autorităţile locale nu se implică prea mult. "Deşi este un brand al Clujului, niciodată nu am fost sprijiniţi de administraţia locală în întreţinerea acestui obiectiv de referinţă al Clujului. Grădina Botanică a fost şi a rămas doar responsabilitatea Universităţii Babeş-Bolyai, deşi am insistat să primim ajutoare şi de la Consiliul Local. Banca Transilvania, este drept, s-a angajat să ne finanţeze reamenajarea lacului din parcul japonez, însă alte ajutoare nu prea au venit", a spus Cristea. Mai grav este că sunt situaţii pe care conducerea Grădinii nu are cum să le controleze. "Pentru că s-au dat aiurea autorizaţii de construire, s-au realizat mai multe case tip vilă în vecinătate, iar de multe ori, când plouă, ne trezim cu ape menajere în izvorul din Grădina Botanică", s-a plâns Cristea.

Administraţia publică locală ar trebui să se îngrijească mai mult de zonele cu verdeaţă şi de parcurile din municipiul Cluj-Napoca, este de părere Cristea. Intervenţiile care au avut loc în Parcul Central Simion Bărnuţiu nu s-au făcut prin consultarea unor specialişti în peisagistică, iar acest lucru nu poate să fie de bun augur, spune acesta. "Acum, din păcate pentru noi, este mult prea târziu. Infrastructura este mult prea avansată. Nu mai poţi să vii şi să scoţi nici betoanele de pe alei, nici să pui la loc crengile care s-au tăiat din arbori. Într-adevăr, era necesară o toaletare a arborilor, însă nu la modul în care s-a făcut. Tot ce se mai poate face acum este fie supravegheat modul în care se vor dezvolta la loc. Dacă sunt îngrijiţi cum trebuie, arborii îşi vor putea recăpăta un coronament frumos în decurs de câţiva ani. Important este ca cei care se îngrijesc de parc să-l supravegheze cu grijă", a spus Cristea. Pentru a nu se mai ajunge la neînţelegeri de tipul celei existente în Parcul Central ar trebui ca administraţia locală să nu mai evite să se consulte cu publicul. "Nu poţi să treci la executarea unor astfel de lucrări fără să te consulţi în permanenţă cu comunitatea. Pentru că, într-adevăr, planşele, aşa cum erau ele iniţiale, arătau bine, însă în realitate a ieşit cu totul altceva. Este adevărat: poate tinerii apreciază mai mult transformările care s-au făcut în parc, sunt mai multe funcţionalităţi pentru ei, nu? Noi însă, cei mai romantici, nu avem cum să fim prea bucuroşi", a spus Vasile Cristea.