Viitorul Clujului: PUG aprobat, strategie de dezvoltare amânată pentru 2015

După cinci ani în care s-a lucrat pentru realizarea, aprobarea şi punerea în vigoare a noului Plan Urbanistic General (PUG), lucrurile par să intre, în sfârşit, în linie dreaptă. Documentul a primit aviz favorabil şi din partea consilierilor locali. Pe de altă parte, votarea strategiei de dezvoltare a Clujului a fost amânată pentru 2015.

De mai bine de jumătătate de an, avizele au fost cele care le-au dat bătăi de cap autorităţilor în ceea ce privește noul Plan Urbanistic General. A mai fost nevoie de încă două documente: unul de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru un studiu privind clasele de calitate a terenurilor, necesar după o modificare de legislație, și unul de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, întrucât primul aviz obţinut trecuse de termenul limită. Avizele au fost obţinute, iar la începutul lunii decembrie, Consiliul Judeţean a dat un ultim aviz favorabil. Astfel, noul PUG a ajuns în 22 decembrie pe masa consilierilor locali. Cu 17 voturi pentru şi şase abţineri, documentul a primit undă verde din partea aleşilor locali.

Vechiul PUG a intrat în vigoare în 1999 şi a expirat în 2009, moment în care au demarat pregătirile pentru un nou document care să reglementeze construcţiile clujene. De redactarea noului document s-a ocupat consorţiul format din Universitatea Tehnică şi birourile de proiectare Planwerk şi Bogart, iar contractul a avut o valoare de 2,4 milioane de euro.

Noul PUG vine cu proiecte îndrăzneţe şi cu adevărate exerciţii de imaginaţie. Infrastructura este unul din cele mai dezbătute subiecte, iar documentul cuprinde mai multe centuri în jurul Clujului. Potrivit noilor prevederi, în următorii 10 ani şoferii vor putea ajunge, spre exemplu, din Mănăştur la nodul Apahida-Vâlcele, fără a mai tranzita centrul, dar şi din Baciu în Apahida. Alte proiecte semnificative atât pentru infrastructura municipiului, cât şi pentru cea a judeţului sunt o reprezentate de o nouă centură în zona Floreşti, precum şi una în zona comunei Baciu, care va porni de la Mihăiești şi care va merge până înspre Apahida.

Tot conform noului plan urbanistic, în următorii 10 ani Clujul se va putea lăuda cu trei parcuri care însumează, ca suprafaţă, 90 de hectare. Mănăştur, Gheorgheni şi Hoia sunt zonele cele care au intrat în cărţi în vederea amenajării unor spaţii dedicate relaxării. Este vorba despre Parcul Hoia, care va cuprinde şi Muzeul Etnografic, de 50 de hectare, cel mai mare parc. Al doilea este Mănăştur Sud, pe Pârâul Țiganilor, vorbim despre o pădure parc de 20 de hectare, şi în final, al treilea obiectiv este Parcul Est, care va fi amenajat în zona lacurilor din Gheorgheni şi va cuprinde pepinierea Becaş și zona lacurilor, având o suprafaţă de 20 de hectare.

Din nefericire pentru autorităţi, vestea nu a fost prea bine primită de clujenii care deţin terenuri în aceste zone. Conform arhitecţilor care au întocmit documentul, propunerea a fost aceea de a restabili un procent mare de spaţii verzi în mai multe zone din oraş care au potenţialul şi condiţiile necesare pentru a fi supuse la o astfel de transformare. Câţiva proprietari de terenuri de pe locul fostei pepiniere RADP se consideră nedreptăţiţi de faptul că terenurile lor ar putea fi transformate, potrivit prevederilor noului PUG, în parcuri.

"Primăria este pusă la mijloc: să satisfacă interesul public de respectare a legii şi a procentului de spaţii verzi, pe de altă parte sunt interesele proprietarilor. Dreptul de proprietate este una, sacru şi inviolabil, dar utilizarea proprietăţii trebuie să se facă în conformitate cu interesele generale", a declarat primarul Emil Boc în timpul şedinţei de Consiliu Local.

Pe de altă parte, aleşii locali au luat hotărârea de a vota proiectul pe motiv că, în caz contrar, municipiul ar fi intrat în blocaj şi nu ar mai putea fi emise documente precum certificate de urbanism.

"Trebuie să ne înțelegeți și pe noi că undeva trebuie să fie și spații verzi. Din punct de vedere uman vă înțeleg. Pot să vă asigur de toată susținerea mea ca să putem ameliora situația, dar nu îmi cereți să modific un punct de vedere general al orașului", a menţionat edilul.

În şedinţa de consiliu a fost discutată şi ipoteza despăgubirilor pentru proprietarii din zonă. Astfel, autorităţile locale au decis ca proprietarii să poată depune sesizările până în 15 februarie, care vor fi cuantificate, urmând ca în luna martie să se stabilească cum vor fi despăgubiți aceştia, prin plăți compensatorii sau alte terenuri.

Pe de altă parte, strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca nu a primit avizul consilierilor locali, iar proiectul a fost amânat. Documentul de 1.159 de pagini cuprinde obiectivele cheie ale dezvoltării municipiului pe următorii șapte ani, dar care nu a ajuns încă să fie însușit printr-o hotărâre de Consiliu Local.

Documentul a fost elaborat de câteva sute de specialiști, organizați în 29 de grupuri coordonate de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca. Totul s-a concretizat în trei direcţii principale: participare, universitate şi creativitate. Stategia a ajuns, în sfârşit, pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului Local din data de 22 decembrie, însă adoptarea proiectului de hotărâre a fost amânată pentru 2015.