Eu, în calitate de „misogin și la...giu” din partid, am fost invitat să particip mâine, la ședința „greilor” din Biroul Național al PNL. La o terapie de grup, care să justifice o decizie politică deja luată.
Într-o dimineață, zilele trecute, în care aerul părea deja impozitat, am avut revelația supremă: nu m-am trezit într-o țară normală, ci într-o ședință. Într-un basm în care balaurul cel rău vrea să fure viitorul și interesul național de la Făt-Frumos cel bun. Am fost cuprins de o emoție nemaiîntâlnită. Așa ceva…!?
Deodată, cei care în majoritatea lor n-au câștigat nici măcar o luptă electorală cu oglinda din baie, au decis că ar fi util să audă și vocea celor care…, chiar au fost votați: primarii și noi, amărâții de președinți de consilii județene. (Nu-i așa, „baroni, hoți, îmbuibați, bișnițari, afaceriști, băgători de seamă”, dar…, în primul rând băgătorii de voturi în sacul partidului atunci când e nevoie de noi!)
O idee revoluționară, de a ne invita la ședință, aproape indecentă în partidele captive de 35 de ani de aceiași „grei”, în majoritatea lor incompetenți politic, care se schimbă între ei doar când își fură scaunul unul altuia. Aceiași trădători cu „ciolanul printre dinți”, care rând pe rând l-au trădat pe Antonescu, Orban, Cîțu, Ciucă și acum… Ilie, pregătește-te!
De ce ne invită acum la ședință? Pentru că e „groasă”! Pentru că, aparent, „ciolanul” a intrat în faza critică. Nu mai e doar hrană, e patrimoniu național. Interes strategic al stabilității țării!
Și, brusc, suntem băgați în seamă, noi ăștia, ignorați până ieri, când se tăiau drepturi cu o precizie chirurgicală, de la prima zi de concediu medical, la bursele studenților, indemnizația mamelor, a persoanelor cu dizabilități..., etc.
Până mai ieri noi, ignoranții „fără înțelegere și viziune asupra crizei”, devenim azi relevanți.
Nu pentru idei, evident. Pentru decor!
„Greii partidului” vorbesc acum, bătându-se pe piept cu patos, despre „interes național”, cu o seriozitate de operetă. Ca și cum țara ar fi un abonament premium, care expiră dacă nu e gestionat de aceiași 12% eterni ai PNL – condus de aceiași indivizi, în majoritate, incompetenți politic!
Mă întreb dacă ceilalți 80% din parlament nu reprezintă tot poporul român!? Restul românilor? Sunt doar spectatori sau, mai grav, votanții „greșiți” ai altor partide, nu-i așa?
Realitatea e mai simplă și mai crudă: dacă mergi la piață, la magazin sau la colțul blocului, nu găsești „susținere”, găsești respingere violentă și nedumerire totală. Nedumerirea că încă se poate guverna în perfuzie și cu aplomb.
Așa că vine momentul sincerității brute: un partid care nu se poate reforma pe sine nu va reforma niciodată o țară. Va reforma doar scaunele dintr-un birou în altul. Iar eu, catalogat poetic drept „misogin și la…giu” (titlu care, recunosc, sună mai autentic decât multe funcții politice ocupate de incompetenții partidului), aleg să nu mai particip la teatrul absurdului.
Nu vreau să fiu întrebat acum. Pentru că n-am fost întrebat nici când conta și nici când ați luat măsurile! Gândul meu e simplu și tăios: Mergeți acasă! Dormitul e, în sfârșit, o activitate productivă pentru voi.
Țara nu e a unui partid. Nici măcar a unuia clasat pe locul trei în parlament, care se crede indispensabil la 12%.
România nu moare fără voi. Dar, sigur, nu trăiește mai bine cu voi. Iar noi, ceilalți membri votați de oameni, cu realizări și azi cu „invitații” – așteptăm. Nu de la voi, ci de la alții! Nu minuni. Reformă internă! Competență care să salveze instabilitatea! Acasă cu incompetenții! Reformarea partidului pentru a putea realiza reformarea țării! Nimeni din partid nu mai crede în titlurile voastre.
Lăsați PNL să trăiască, altfel veți stinge lumina acestui partid în curând sau veți păstra mereu doar luminița aia mică, de care aveți nevoie doar voi, cei incompetenți politic, trădători „cu ciolanul printre dinți”!
PS:
Pentru mințile înfierbântate și autosuficiente:
- Prin acest text – pamflet, nu atac partidul și nici pe cineva anume, pentru că nu vreau să iau locul nimănui. Este o părere personală despre situația din partid.
- Nu mai sunt interesat de nicio funcție și nu voi mai candida niciodată la nicio funcție de conducere în acest partid.
- Partidul acesta are nenumărați oameni onești, de bună credință și competenți pe care îi prețuiesc și admir. Prezentul text nu se referă la ei!
