În data de 13 august umanitatea a marcat unul dintre puţinele evenimente planetare cu dată variabilă: „ziua depăşirii măsurii”. Este ziua în care experţii consideră că umanitatea a consumat deja cantitatea de resurse regenerabile pe care planeta le poate oferi umanităţii până la sfârşitul anului în curs.
Până de curând, Imperiul de Mijloc era cunoscut mai ales pentru Marele Zid Chinezesc (care, apropo, NU este vizibil de pe Lună!). În prezent, aflată într-o efervescenţă pe care scăderile bursiere nu par s-o umbrească în nici un fel, China pare cuprinsă de ceea ce am putea numi Marele Vis Chinezesc.
Prinşi în vâltoarea luărilor de opinie contradictorii care aprind scena politică românească pe tema Codului fiscal, considerând că toate acestea sunt simple bătălii politicianiste, riscăm să pierdem din vedere „poza mai mare”, anume că se înfruntă două viziuni diferite despre viitorul României.
Am văzut lumina zilei în Gherla, frumoasă dar modestă urbe someșeană. Un loc liniștit, cu o armonioasă și funcțională comunitate interetnică. Când drumurile vieții mă poartă prin orașul meu natal, pare că nimic nu s-a schimbat. Dar lumea… omenirea… planeta… sunt atât de diferite!
„Nimic fără Dumnezeu" a fost, între 1878 şi 1947, deviza de stat a României, întrucât era şi deviza familiei regale Hohenzollern-Sigmaringen. În anul de graţie 2013 s-a făcut propunerea, în comisia de revizuire a Constituţiei României, ca aceeaşi limpede şi exclusivă formulă să fie instaurată drept deviză de stat a României secolului 21.
Puțini își mai amintesc de Locris, oraș liber grecesc situat în talpa cizmei italice. Și chiar mai puțini sunt cei care știu că în prosperul polis, parte a Magna Græcia, excesul de inițiativă în politică te putea duce la o moarte neîndurătoare.
Ca un fel de concluzie la cele enunţate anterior, să reţinem că securitatea unei naţiuni este un concept din ce în ce mai complex, pe măsura vremurilor tulburate şi complicate pe care le trăim. Tot mai des, securitatea nu este pusă în pericol de agresiuni externe, ci de un întreg complex de factori, mulţi dintre ei interni.
Securitatea este preocuparea de căpătâi a fiecarei fiinţe vii. Niciuna din celelalte atribute ale viului nu focalizează la fel de intens energiile fiinţei. Printr-un transfer absolut logic de competenţe, securitatea a ajuns să fie unul dintre atributele esenţiale ale statelor moderne.
Scena politică a cunoscut o bruscă şi puţin aşteptată încingere, prin inculparea primului-ministru pentru o listă întreagă de acte ilegale. La fel de brusc, constatăm că buna funcţionare a statului român cade în acest moment pe umerii unei singure persoane: preşedintele Klaus Iohannis.
Recomandări: