Clujul, punct-cheie pe harta trenului de mare viteză din România. Studiile încep din 2026

Deputatul Ovidiu Cîmpean anunță că proiectul trenului de mare viteză din România intră într-o etapă decisivă, iar Cluj-Napoca va avea un rol strategic în rețeaua feroviară de mare viteză conectată la Europa Centrală.

Într-o postare pe Facebook, parlamentarul clujean precizează că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a confirmat oficial demararea, în cursul anului 2026, a procesului de elaborare a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate pentru acest proiect major de infrastructură, integrat în rețeaua europeană TEN-T.

„Trenul de mare viteză în România intră într-o etapă decisivă. Traseu, tronsoane și priorități clare. Răspunsul oficial al Ministerului Transporturilor la interpelarea mea parlamentară confirmă că în cursul anului 2026 va fi demarat procesul de elaborare a studiului de prefezabilitate și fezabilitate pentru trenul de mare viteză din România, un proiect strategic integrat în rețeaua europeană TEN-T”, a declarat deputatul PNL de Cluj.

Potrivit acestuia, traseul strategic propus include Constanța – București – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea – frontiera cu Ungaria, cu o conectare directă la rețeaua de mare viteză din Europa Centrală, ceea ce plasează Clujul în centrul axei feroviare est-vest a României.

În studiul strategic realizat în 2025 cu sprijinul Băncii Europene de Investiții sunt analizate mai multe tronsoane, inclusiv cele care traversează Transilvania. „Brașov – Cluj-Napoca, via Târgu Mureș, este prevăzut ca o linie nouă de mare viteză, cu cale ferată dublă și viteză maximă de 250 km/h, iar tronsonul Cluj-Napoca – Oradea, via Zalău, are un rol esențial pentru conectarea României la vestul Europei”, a subliniat Ovidiu Cîmpean.

Deputatul arată că Brașov – Cluj-Napoca este stabilit drept a doua prioritate de implementare, fiind axa centrală a rețelei de mare viteză din Transilvania, urmat de tronsonul Cluj-Napoca – Oradea – frontieră, care va asigura integrarea directă în infrastructura feroviară europeană.

„Implementarea se va face etapizat – de la prefezabilitate și fezabilitate, din 2026, la proiectare, execuție pe tronsoane prioritare, testare și integrare completă în TEN-T. Am susținut acest proiect și în perioada în care am fost secretar de stat, prin alocarea fondurilor europene din Programul Transport 2021–2027, și continui să îl susțin public și politic ca deputat”, a mai afirmat parlamentarul clujean.

Ovidiu Cîmpean consideră că, tratat cu seriozitate, proiectul poate deveni o prioritate și în viitoarele alocări financiare ale Uniunii Europene, subliniind că „România începe, în sfârșit, să construiască infrastructura secolului XXI”.