Clarinetistul Dimitri Ashkenazy, pe scena Filarmonicii din Cluj

Clarinetistul Dimitri Ashkenazy, pe scena Filarmonicii din Cluj
Filarmonica Transilvania susţine un concert simfonic dirijat de Gabriel Bebeșelea și care-l are ca invitat pe solistul internațional la clarinet Dimitri Ashkenazy. Din programul serii fac parte lucrările Alfred Schnittke – Moz-Art à la Haydn -, Wolfgang Amadeus Mozart - Concertul pentru clarinet, în La major, KV 622 - și Joseph Haydn - Simfonia nr. 100 în Sol major, Hob. I:100, Militara.

Moz-Art à la Haydn de Alfred Schnittke este, dincolo de jocul de cuvinte, un exerciţiu de stil în manieră postmodernă, bazat pe fragmentele care au supravieţuit din lucrarea Musik zu einer Pantomime scrisă de Mozart în 1783. Schnittke a inclus în partitură şi indicaţii de scenă pentru muzicieni, în aceeaşi manieră în care Haydn făcuse pentru Simfonia Despărţirea (de unde şi referinţa din titlul lucrării lui Schnittke), unde muzicienii stingeau, una câte una, lumânările de pe pupitre şi părăseau scena. La Schnittke, piesa începe pe întuneric, iar, odată cu aprinderea bruscă a luminii, Schnittke ne duce pe tărâmul familiar al unei simfonii clasice pe care, însă, o supune unor distorsiuni de limbaj. Rezultă de aici o deconstrucţie fascinantă a limbajului muzical tipic celor doi compozitori clasici.

Concertul pentru clarinet, în La major, KV 622, de Wolfgang Amadeus Mozart, a fost ultima lucrare amplă finalizată de Mozart înaintea morţii sale premature, urmată doar de o scurtă Cantată masonică, un lied masonic şi monumentalul său Recviem, lăsat, cum se ştie, departe de a fi fost terminat. De asemenea, este o dovadă a preferinţei lui Mozart pentru instrumentele care cîntă în registrul mediu (cum este şi viola) şi a fost scris pentru clarinetistul Anton Stadler, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Mozart.

Simfonia nr. 100 în Sol major, Militara, de Joseph Haydn, face parte din ultimele douăsprezece simfonii scrise de Haydn, aşa-numitele simfonii londoneze, scrise ca omagiu pentru Londra. Denumirea sa vine de la instrumentele de percuţie specifice muzicii turceşti (trianglu, talgere, toba mare), utilizate de Haydn într-o perioadă în care Europa era fascinată de coloritul exotic oriental. Pe lângă umorul, care este cea mai semnificativă caracteristică a simfoniei, Haydn face aici aluzii şi la războaiele dintre Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.

Clarinetistul Dimitri Ashkenazy este recunoscut ca un interpret de mare fineţe atât în apariţiile sale solistice, cât şi în concerte de muzică de cameră. A cântat recent cu Royal Philharmonic Orchestra în Royal Festival Hall din Londra, cu Deutsches Symphonie Orchestrer Berlin la Hollywood Bowl, cu SBS Youth Orchestra la Sydney Opera House, cu Orchestra Filarmonicii Cehe la Festivalul Casals din Puerto Rico. În septembrie 2014, a debutat la BBC Proms, cu Scottish Chamber Orchestra. Ca muzician de cameră, a colaborat cu Cvartetele „Kodály" şi „Faust" şi cu artişti ca Barbara Bonney, Antonio Meneses, Cristina Ortiz, Maria João Pires, cu fratele său, Vovka Ashkenazy, şi cu tatăl său, celebrul pianist Vladimir Ashkenazy.

Concertul va avea loc vineri, 9 februarie 2018, de la ora 19.00, la sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic.

 

 

 

 

 

 

Comenteaza