Candidaturile finale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, disponibile online. Vezi dosarul Clujului

Ultima etapă a competiției Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în zilele de 15 și 16 septembrie 2016, prin audierea celor patru orașe finaliste - Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara, anunță Ministerul Culturii.

"În acest context, la fel ca la etapa precedentă a competiției, publicăm, cu acordul orașelor, conținutul celor patru dosare de candidatură revizuite. Această decizie a fost agreată de experții Comisiei Europene odată cu faza de preselecție, considerându-se că respectarea principiului transparenței în toate etapele concursului constituie un exemplu de bună practică și nu poate aduce niciun prejudiciu orașelor candidate, ale căror dosare sunt documente publice prin definiție", pecizează Ministerul Culturii, ce își propune să organizeze o competiție corectă, care să contribuie la asigurarea vizibilității culturale a României pe scena Uniunii Europene.

Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara sunt orașele care au rămas în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Termenul-limită pentru primirea dosarelor de candidatură revizuite la Ministerul Culturii, autoritatea de management care le transmite spre evaluare juriului de experți independenți, a fost 12 august 2016. VEZI DOSARUL de candidatură al oraşului Cluj-Napoca AICI.

Potrivit site-ului capitalaculturala2021.ro, până la sfârșitul acestui an va avea loc desemnarea formală a orașului câștigător.

Clujul are buget de 35 de milioane de euro

În cazul în care oraşul Cluj-Napoca va fi desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 2021, pentru implementarea proiectului va fi alocat un buget de 35 de milioane de euro: 15 milioane de euro sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane euro de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2.5 milioane din sponsorizări şi 1.5 milioane din fonduri europene.

Bugetul va acoperi în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv costurile administrative şi logistice, între anii 2017-2022.

Ce buget au avut alte oraşe Capitale Europene ale Culturii

O analiză a Asociației Cluj 2021- Capitală Europeană a Culturii arată că Istanbul - cu o populație de 14 milioane de locuitori - a avut un buget de 270 milioane euro, Liverpool - cu o populație de 466.000 locuitori - 120 milioane euro, Valetta - 10.000 de locuitori - 48 milioane euro, Sibiu - 154.000 de locuitori - 17 milioane euro, iar Tallinn - 430.000 de locuitori - 13 milioane euro.

Două orașe similare Clujului au alocat următorul buget: Aarhus din Danemarca va fi Capitală a Culturii în 2017 și are un buget de 66,7 milioane euro, iar Plovdiv din Bulgaria care va fi capitală în 2019 are un buget de 22,3 milioane euro.

Potrivit analizei, țările baltice au, în general, un buget inferior celor din vestul Europei.

Candidatura Clujului are la bază 9 teme principale: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

Juriul competiţiei europene ar urma să facă o vizită de lucru în cele patru oraşe finaliste între 8 şi 14 septembrie 2016. 

Citeşte şi Cluj Capitală Culturală: Tudor Giurgiu intră în echipa executivă, Moroşanu renunţă la funcţia de director, buget dublu faţă de 2015 şi focus pe Someş