Cel mai longeviv spectacol al Teatrului Naţional se întoarce pe scenă cu distribuţia iniţială şi cea actuală

Cel mai longeviv spectacol al Teatrului Naţional se întoarce pe scenă cu distribuţia iniţială şi cea actuală
Sărbătoare la Teatrul Național din Cluj: "Zbor deasupra unui cuib de cuci" de Dale Wasserman a ajuns la majorat, fiind cel mai longeviv spectacol al instutíei de cultură. Premiera a avut loc la 27 decembrie 1998.

Dacă o mare parte din actorii distribuției originare se află și astăzi pe scenă, Cristina Pardanschi în Sora Ratched, Dragoș Pop în Șeful Bromden, Dan Chiorean în Billy Bibbit, Petre Băcioiu în Dale Harding și Sorin Misirianțu în doctor Spivey, au mai venit, pe rând, și actori tineri, înlocuind vechea gardă: Cătălin Herlo (Scanlon), Ruslan Bârlea (Chestwick), Adrian Cucu (Martini), Silvius Iorga (Ruckly), Diana Buluga (Sora Flinn), Patricia Brad (Candy Star), Adriana Băilescu (Sandra), Matei Rotaru (Infirmierul Warren), Emanuel Petran (Infirmierul Williams), Radu Lărgeanu (Ellis) și Cătălin Codreanu (Matterson). Răzvrătitul McMurphy, interpretat inițial de Dorin Andone, a fost preluat de Ionuț Caras. Regia spectacolului poartă semnătura lui Marius Oltean, iar scenografia arh. Horațiu Mihaiu.

La această reprezentație aniversară, de joi - 22 decembrie 2016, naționalul clujean a pregătit o surpriză fidelilor săi spectatori: în rolul principal îi vor putea urmări, în alternanță, atât pe Dorin Andone cât și pe Ionuț Caras, iar în rolul Martini, atât pe Ioan Isaiu, cât și pe Adrian Cucu.

În mod excepțional, imediat după reprezentație, publicul doritor să afle mai multe despre povestea acestui spectacol este invitat să rămână în sală pentru o pasionantă discuție cu actorii.

Scenariul lui Dale Wasserman după romanul lui Ken Kesey a stat la baza unui celebru film regizat de Milos Forman, premiat cu Oscar în 1975 la cele mai importante categorii: cel mai bun film, cel mai bun actor, cea mai bună actriță, cel mai bun scenariu. Cu toții ni-l amintim pe Jack Nicholson în rolul lui Patrick McMurphy. Textul constituie o expresie artistică a mişcării contestatare care a străbătut America anilor '60. McMurphy nu este propriu-zis un tânăr hippy. El protestează împotriva abuzurilor din spitalul psihiatric în care este transferat de la închisoare şi unde Sora Ratched, sub aparenţa unui calm imperturbabil ascunde un tiran feroce, care îşi supune pacienţii la repetate umilinţe.

Montarea lui Marius Oltean oferă actorilor roluri de compoziţie şi scene în care se poate urmări o atentă dozare a energiilor din care iese un amestec de comic spumos şi imensă tristeţe.

 

Etichete
Comenteaza