Cine a decis oraşul câştigător al titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. Egalitate după două runde de vot

Lupta pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost cea mai strânsă din istoria competiţiei. A fost nevoie de două runde de vot şi ore de dezbateri pentru ca juriul internaţional să decidă oraşul câştigător: Timişoara.

Amintim că în finala competiţiei europene s-au clasat patru oraşe din România: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dosarele de candidatură au fost evaluate de către juriului de experţi independenţi - format din 12 persoane numite de Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi de Ministerul Culturii - în 15 şi 16 septembrie 2016, la Bucureşti: 45 de minute de prezentare şi 75 de minute de întrebări şi răspunsuri pentru fiecare oraş candidat.

Trebuie menţionat şi faptul că patru juraţi au efectuat, la început de septembrie, vizite de lucru de o zi în fiecare oraş finalist.

Conform raportului oficial de evaluare, dat recent publicităţii, juriul nu a ajuns din prima la o decizie. Aşa cum spune legea, s-a trecut la vot deschis. Egalitate pentru Timişoara şi Cluj-Napoca: 6-6. A urmat mai bine de o oră de dezbateri pe programele culturale propuse de cele două oraşe şi o nouă rundă de vot. Din nou egalitate: 6-6. Decizia finală i-a aparţinut, conform procedurilor, preşedintelui juriului - Steve Green (Marea Britanie). Votul de încredere a fost acordat aşadar oraşului de pe Bega. Restul juriului a fost de acord.

"E greu să pierzi la o distanţă aşa de mică. Vă daţi seama că trebuia să înceapă conferinţa de presă în care Ministerul Culturii să anunţe oraşul câştigător, iar juriul nu se putea pune de acord. De la început a fost vorba doar despre Cluj şi Timişoara. Baia Mare şi Bucureşti nu au luat niciun punct. Oricum, aşa cum am anunţat, noi vom merge mai departe şi vom implementa programul prevăzut în dosarul de candidatură", a declarat Emil Boc, luni, la matinalul Realitatea FM Cluj.

Clujul a fost favorit în cursa pentru câştigarea acestui titlu până în ultimul moment. Şi totuşi, ce i-a lipsit? CITEŞTE RAPORTUL INTEGRAL AL JURIULUI AICI.

În raportul citat se arată că "programul cultural cu care oraşul Cluj-Napoca a candidat la acest titlu a fost unul puternic şi vizibil îmbunătăţit faţă de cel prezentat la finele anului 2015. De asemenea, echipa coordonatoare a fost entuziastă şi convingătoare. Şi dimensiunea europeană a fost bine exploatată, având câteva idei inovative. Nu în ultimul rând, programul se pliază perfect pe actuala strategie culturală a oraşului şi pune bazele unor importante şi benefice schimbări după anul 2021". A lipsit însă o strategie culturală dincolo de şi după finalizarea programului Capitală Culturală Europeană 2021.

Context

Programul Clujului fost centrat pe trei direcţii: să unească comunităţile in oraş (dualitatea români-maghiari, romii segregaţi), să devină un oraş model la nivel european în sectorul cultural şi să genereze dezvoltare urbană prin cultură. Oraşul are peste 80.000 de stundeţi şi 12 universităţi. În ultimii ani a crescut atât numărul evenimentelor culturale, cât şi publicul (2 milioane de participanți şi peste 2.000 de evenimente - annual). Principalele 45 de instituții culturale al Clujului au avut o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro în 2015. Titlul de Capitală Culturală Europeană este văzut ca piatra de temelie a strategiei culturale a oraşului. Va aborda "răni deschise" precum comunitatea romilor care trăiesc lângă rampa de gunoi a oraşului.

"Estul vestului" este motto-ul Clujului, iar conceptul are trei direcţii: cultura inspiră, cultura conectează și cultural lucrează - sintetizate prin platforma Academia Deschisă a Schimbării.

Strategia culturală

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca a fost aprobată în 2013 pentru perioada 2014-2021. Culturii îi sunt dedicate două capitole, însă este văzută ca o valoare transversală. Drept dovadă a implementării strategiei, bugetul pentru cultură a crescut de la 1,26 milioane euro în 2013, la 3,05 milioane euro în 2016. Juriul a apreciat aceste aspecte în etapa de preselecţie şi s-a notat că titlul de Capitală Culturală Europeană vine într-o perioadă de tranziţie de la strategia de dezvoltare curentă, la următoarea ce va fi elaborată în 2020. Este o oportunitatea de a asista la direcția de schimbare a orașului în diferite domenii, incluzând cultura într-un context social și de dezvoltare a industriilor creative. Cu toate acestea, o strategie post Capitală Culturală Europeană nu există.

Juriul a apreciat mai multe idei de proiecte care au potențial de a dezvolta relații pe termen lung între sectorul cultural și alte sectoare: proiectul pilor "Artă şi Fericire", menit să tranforme Clujul într-un centru regional de terapie prin artă. De asemenea, juriul a fost informat că există peste 2.000 de absolvenţi de arte şi industrii creative anul, dar nu şi sufieciente locuri de muncă - titlul CCE 2021 urmăreşte să dezolte antreprenoriatul cultural.

Aplicaţia nu a convins asupra legăturilor cu dezvoltarea urbană, dincolo de aspiraţiile pe termen lung privind amenajarea Someşului.

Dimensiunea europeană

Au fost propuşi mai mulţi parteneri internaţionali (450) decât în etapa de preselecţie. Iniţiativa de a prelua şi continua o serie de proiecte ale fostelor capitale culturale, a fost bine primită. Câteva teme europene necesită o exploatare mai amănunţită: Holocaustul romilor, oraşele bilingve şi intenţia de a fi o capital europeană verde. A fost salutată inenteţia de forma o reţea a oraşelor candidate la acest titlu.

Programul artistic

În faza de preselecţie, juriul a apreciat că mixul dintre conceptul "Est-Vest" și "Redefinirea Europei" poate fi o ancoră puternică a programului. Cu toate acestea, în etapa finală juriul nu a fost convins de abordarea principalelor provocări de la nivel european. Programul are câteva puncte forme în ceea ce priveşte dezvoltarea industriilor creative, ale antreprenoriatului cultural sau a platformei de creativitate socială, însă lipseşte o viziune coerentă şi consistentă. Programul artistic a fost mult prea concentrat în jurul "Centrului de Artă Comteporană". În faza de preselecţie, acesta a fost asociat cu industria cinematografică, lucru nu foarte evident în candidatura finală. În final, juriul nu a fost convins că oraşul Cluj-Napoca poate să devină un lider european în domeniul artelor vizuale.
Nu în ultimul rând, juriul a apreciat parteneriatul cu Baia-Mare, cât şi proiectul "Jivipen" centrat pe comunitatea romă.

În concluzie programul cultual al Clujului a fost bine structurat, însă nu va reuşi să unească comunităţile oraşului aşa cum speră.

Susţinere

Juriul a notat susţinerea politică a programului din partea primarului. Municipalitatea şi Consiliul Judeţean şi-au reafirmat suportul, inclusiv cel financiar, în lunile iulie şi august 2016. A fost apreciată consolidarea și extinderea la scară internaționale a proiectului "Academia Deschisă a Schimbării", conform recomandărilor din decembrie 2015. Juriul s-a arătat îngrijorat de calendarul foarte strâns pentru realizarea mai multor proiectele propuse în program.

Audienţă

Juriul a apreciat implicarea cetăţenilor în dezvoltarea programului, însă strategia de dezvoltare a audienţei nu este finalizată - aşa cum ar fi trebuit să fie în acest moment. Nu a înţeles însă cum vor să evolueze principalele festivaluri şi instituţii de cultură, dincolo de prográmele de training. De asemenea, juriul a simţit că proiectele pentru tineret au fost concepute cu intenţia de proteja moştenirea Capitalei Europene a Tineretului 2015, fiind prea puţin dezvoltate programe pentru şcolile din oraş.

Management

Juriul a fost mulţumit de bugetul operaţional propus: 35 milioane de euro, din care 70% alocat costurilor programului, 16% sectorului de marketing și 14% pentru salarii și costuri administrative.
În ceea ce priveşte echipa proiectului, se remarcă lipsa unui director artistic care să fie responsabil de deciziile luate. Nu în ultimul rând, juriul a considerat că sloganele "Estul-Vestului", "Redefinirea Europei" și „Servus" vor face pomovarea dificlă atât la nivel local cât și la nivel internațional".

Deși competiţia europeană s-a încheiat oficial, Clujul nu acceptă înfrângerea. Programul cuprins în dosarul de candidatură va fi implementat începând cu anul 2017.