Conflictul de la Fabrica de Pensule stârneşte artiștii locali

Ruptura produsă la nivelul conducerii Fabricii de Pensule din Cluj-Napoca, la început de an, pe fondul unor acuzații de furturi de logouri și distribuții inechitabile de fonduri, naște reacții în lumea artei locale. Patru asociații, un dramaturg, un regizor și un arheolog semnează o scrisoare deschisă prin care cer celor două tabere să găsească o soluție constructivă la acest conflict, în beneficiul întregii scene culturale contemporane și a ceea ce constituie Fabrica de Pensule pentru ea.

Redăm mai jos întreg conținutul scrisorii:

"Către comunitatea Fabricii de Pensule,

Ne arătăm îngrijorarea față de conflictul din Fabrica de Pensule, dezacordul față de situația creată prin înregistrarea mărcii numelui și a logoului - bunuri comune ale comunității Fabricii de Pensule - de către un grup de persoane din această comunitate și mai ales față de rațiunile din spatele acestui demers.

Fabrica de Pensule a reprezentat până acum un punct de reper pentru arta contemporană și cei implicați în a o produce și a o susține. Fabrica de Pensule reprezintă, în esență, un spațiu interdisciplinar, cadru de întâlnire, prijlej de colaborare și de schimb de experiență, de care se bucură nu doar artiștii, galeriile și organizațiile din Fabrica de Pensule, ci și semnatarii acestei scrisori.

Deschiderea spre colaborare și spre idei noi, sprijinul profesional și încurajarea pe care membrii acestei comunități l-au arătat în nenumărate colaborări cu alți artiști sau organizații face parte, credem noi, din spiritul acestui spațiu și, totodată, dintr-un mod sănătos de a ne raporta nu doar la scena culturală, ci și la un fel de exista. Deși diferiți, împreună formăm un prezent cultural mai important decât noi, față de care suntem cu toții responsabili.

Confiscarea în secret a identității unui astfel de organism și oferirea de "protecție" asupra lui (în fond, față de cine?) este un act ofensator față de întreaga comunitate artistică, act față de care manifestăm un profund dezacord.

Protejarea de către o parte a membrilor unei comunități a numelui comunității față de acțiunile activiste sau viziunile politice ale altor membri ai comunității formează un scenariu absurd care nu are nicio legătură cu felul în care ne imaginăm construcția culturală în acest secol și dreptul la liberă exprimare. Considerăm acest act cu atât mai dezagrabil, cu cât justificarea lui invocă simțul de proprietate a primului venit, deși Fabrica de Pensule e un construct colectiv consolidat de-a lungul anilor și prin contribuția oamenilor care i s-au alăturat pe parcurs.

Sperăm ca membrii comunității Fabricii de Pensule, fie că fac parte din Federația Fabrica de Pensule, fie din nou-fondata Federație a Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, fie că sunt oameni care cred în forța și importanța acestui spațiu, să găsească o soluție constructivă la acest conflict, în beneficiul întregii scene culturale contemporane și a ceea ce constituie Fabrica de Pensule pentru ea.

Cu respect pentru comunitatea Fabricii de Pensule,

Semnatari:

Asociația Reciproca

Asociația Reactor de creație și experiment

Asociația Váróterem Projekt

Asociația SHIFT

Dramaturg Petro Ionescu

Regizor Raul Coldea

Arheolog Apai Emese"

În data februarie, Colegiul Director al Federației Fabrica de Pensule, organizaţie ce a reprezentat spaţiul de artă contemporană din Cluj-Napoca încă de la lansarea acestuia, în anul 2009, acuza un grup de artiști și galeriști din cadrul "fabricii" că "au înregistrat numele Fabrica de Pensule şi logoul Federației ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM), pe ascuns şi ilegal".

Scandalul izbucnea la o zi după ce a fost anunţată înfiinţarea Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule (FGAFP), ce are în componența sa "atât galerii care au pus, în 2009, bazele spațiului de artă contemporană, cât și asociații care s-au alăturat pe parcurs acestui spațiu de creație".

Membri fondatori ai Federației sunt Fundația Culturală Intact, Asociația Bazis, Asociația Baril, Asociația Sabot și Asociația Artiștilor din Fabrica de Pensule. "Scopul FGAFP este de a asigura o mai bună reprezentare locală, națională și internațională a proiectelor generate de comunitatea artiștilor plastici din Fabrica de Pensule", se mai specifica în comunicat. Noua federaţie a debutat în forţă, cu evenimentul şase spații, şase expoziții, şapte artiști, o seară de vernisaje în spațiul de artă contemporană Fabrica de Pensule.

Noua grupare, din care fac parte Daria Dumitrescu, directoarea Galeriei Sabot, Florin Ștefan și Zolt Berszan, cea care a înregistrat marca Fabrica de Pensule la OSIM România și OHIM, fără știrea Federației, acuză Colegiul Director de distribuții inechitabile de fonduri și activism politic personal în numele comunității de artiști.

"Noi am decis să redefinim structura, fiindcă, din punctul nostru de vedere, înainte am avut parte de lipsă de transparență din partea Federației Fabrica de Pensule precum și probleme în distribuirea de fonduri. Acest proces era deficitar. Au existat finanțări primite de Federația Fabrica de Pensule pe baza unor portofolii care includeau proiecte ele unor galerii și artiști care nu au beneficiat ulterior de fondurile accesate. Alt aspect de care am vrut să ne delimităm era implicarea politică a numelui fabricii".

În cei şase ani de la înființare, la Fabrica de Pensule au avut loc 1.500 de evenimente - expoziții, spectacole de teatru și dans contemporan, ateliere, cursuri, dezbateri, proiecții de film și performance-uri. Succesul Fabricii (măsurat prin cei 60.000 de vizitatori, 8.000 de like-uri ale paginii sale de Facebook și 250.000 de vizualizări ale siteului a adus inevitabil și o nouă proiecție din exterior asupra identității sale și, odată cu ea, noi așteptări despre vizibilitate și succes.

Despre spiritul interdisciplinar și efervescența creativă a Fabricii au scris The New York Times, Huffington Post sau Phaidon, plasând acest centru cultural în mijlocul discursurilor actuale despre pluralitatea și diversitatea centrelor artei contemporane, precum și în dezbaterile axate pe rolul publicului în formularea de noi modele instituționale.