CULTURĂ. Sute de pagini de roman, în trei ore de teatru
- Scris de Ziua de Cluj
- 15 Iul 2010, 19:23
- Cultură
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
A doua reprezentaţie a piesei "Demonii", după cartea lui F.M. Dostoievski, în regia lui Istvan Albu, are loc în această seară, după ce premiera piesei a avut loc marţi seara de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, într-o reprezentaţie care concentrează în circa trei ore cele câteva sute de pagini ale romanului omonim scris de către F. M. Dostoievski şi apărut în 1872.
Pe fondul densităţii mari a romanului scris de Feodor Mihailovici Dostoievski şi adaptat pentru teatru în 1950 de către Albert Camus, tânărul regizor Istvan Albu a optat pentru fragmentarea repetată a spectacolului şi pentru pasaje în care protagoniştii îşi istorisesc parcursul personal, pentru a putea reda spectatorilor “firul roşu” al operei de la baza piesei.
Spectacolul sintetizează în circa trei ore de teatru eşecul unei pseudo – comunităţi de revoluţionari socialişti dintr-un orăşel rusesc, încropite de către Piotr Stepanovici (Farkas Lorand), care vor schimbarea societăţii prin metode radical – teroriste. Finalul piesei răstoarnă perspectiva dintr-o schimbare a Rusiei prin terrorism într-o transformare a acesteia în sens spiritual. Stefan Trofimovici (Salat Lehel) relizează că precum în pasajul din Evanghelia Apostolului Luca demonii intră dintr-un om în porci, iar fostul bolnav este vindecat, la fel toate impurităţile Rusiei sunt preluate de către locuitorii acesteia , încât ea, bolnavă anterior, “se va vindeca”.
Decorurile, realizate de Carmencita Brojboiu, sunt simple dar în acelaşi timp foarte mobile. Pe cele două părţi laterale şi în spatele scenei sunt amplasate folii picurate cu alb, sub forma unei “mâzgăleli” organizate. Prin folia din spatele scenei se pot întrezări, în plan secundar, într-o anumită lumină, scenele mai senzuale, ce-l au ca protagonist în general pe Stavroghin. Folia respectivă este acoperită periodic de un perete tip oglindă, iar alteori serveşte ca perete pentru proiecţii video, introduse ca element de modernitate în reprezentaţie.
Tot o inovaţie este şi muzica aleasă, care merge de la cântecul religios Ave Maria interpretat de către Varvara Petrovna Stavroghina – personaj redat cu expresivitate de către Kali Andrea - la muzică rap. Personaj central al romanului scris de către Dostoievski, Nikolai Stavroghin este jucat cu acurateţe de către Vata Lorand, a cărui înfăţişare fizică este posibil să surpindă cititorul romanului, dar prin modul de interpretare acotrul reuşeşte să redea diferitele ipostaze ale celui zugrăvit în roman, atât ca om josnic, nihilist, abil sau sfidător dar şi cuceritor sau capabil de acte de apparentă bunătate.
De altfel întrega distribuţie este una dinamică şi mobilă, elementele care pot deruta spectatorul fiind date de schimbarea deasă a cadrelor scenice şi schimbarea periodică a personajelor centrale ale acestora.
Spectacolul sintetizează în circa trei ore de teatru eşecul unei pseudo – comunităţi de revoluţionari socialişti dintr-un orăşel rusesc, încropite de către Piotr Stepanovici (Farkas Lorand), care vor schimbarea societăţii prin metode radical – teroriste. Finalul piesei răstoarnă perspectiva dintr-o schimbare a Rusiei prin terrorism într-o transformare a acesteia în sens spiritual. Stefan Trofimovici (Salat Lehel) relizează că precum în pasajul din Evanghelia Apostolului Luca demonii intră dintr-un om în porci, iar fostul bolnav este vindecat, la fel toate impurităţile Rusiei sunt preluate de către locuitorii acesteia , încât ea, bolnavă anterior, “se va vindeca”.
Decorurile, realizate de Carmencita Brojboiu, sunt simple dar în acelaşi timp foarte mobile. Pe cele două părţi laterale şi în spatele scenei sunt amplasate folii picurate cu alb, sub forma unei “mâzgăleli” organizate. Prin folia din spatele scenei se pot întrezări, în plan secundar, într-o anumită lumină, scenele mai senzuale, ce-l au ca protagonist în general pe Stavroghin. Folia respectivă este acoperită periodic de un perete tip oglindă, iar alteori serveşte ca perete pentru proiecţii video, introduse ca element de modernitate în reprezentaţie.
Tot o inovaţie este şi muzica aleasă, care merge de la cântecul religios Ave Maria interpretat de către Varvara Petrovna Stavroghina – personaj redat cu expresivitate de către Kali Andrea - la muzică rap. Personaj central al romanului scris de către Dostoievski, Nikolai Stavroghin este jucat cu acurateţe de către Vata Lorand, a cărui înfăţişare fizică este posibil să surpindă cititorul romanului, dar prin modul de interpretare acotrul reuşeşte să redea diferitele ipostaze ale celui zugrăvit în roman, atât ca om josnic, nihilist, abil sau sfidător dar şi cuceritor sau capabil de acte de apparentă bunătate.
De altfel întrega distribuţie este una dinamică şi mobilă, elementele care pot deruta spectatorul fiind date de schimbarea deasă a cadrelor scenice şi schimbarea periodică a personajelor centrale ale acestora.
DISTRIBUIE
Comenteaza
