Cum s-ar putea dezvolta Clujul cultural

Proiectele cuprinse în dosarul de candidatură al municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 vor fi implementate "aşa cum întreaga comunitate îşi doreşte", au promis edilul Emil Boc şi asociaţia care a coordonat programul şi strategia oraşului în această competiţie la aflarea veştii că Timişoara a fost desemnată drept câştigătoare a concursului european.

"La capătul a șase ani de efort constant am reușit să închegăm un proiect cultural unic, de care suntem mândri, o identitate culturală a unui oraș care și-a început parcursul spre o dimensiune europeană, abordată extrem de curajos prin "zgândărirea" unor răni nevindecate, dar aflate în curs de vindecare.

Proiectul continuă. Cluj-Napoca își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește", au transmis reprezentanţii Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii prin intermediul unui comunicat de presă.

"Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abanadonată și proiectul asociatiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat în altă parte", a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

ZIUA de CLUJ a parcurs dosarul de candidatură al Clujului, ce poate fi consultat AICI, şi vă prezintă cele mai importante proiecte incluse în programul menţionat.

Prioritare sunt investiţiile în infrastructura culturală, urbană şi turistică a oraşului, proiecte ce fac parte din Strategia de Dezvoltare a Clujului pe perioada 2014-2020, aprobată de către Consiliul Local. Bugetul total se ridică la 134 de milioane de euro, iar banii ar urma să vină de la bugetul local şi din fonduri guvernamentale, europene şi private.

Centru European de Artă Contemporană - 12 milioane euro
Reabilitarea Someşului - 25 milioane euro
Centrul Cultural Transilvania - 65 milioane euro
Reabilitarea zonei Cetăţuie - 6 milioane euro
Reabilitarea Turnulului Pompierilor - 3 milioane euro
Sistem integrat de comunicare - 0.6 milioane euro
Reabilitări monumente publice şi clădiri monument istoric - 3 milioane euro
Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul - 3 milioane euro
Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic în zonă - 9 milioane euro
Modernizarea Pieţei Unirii - 2.5 milioane euro
Parcul Gheorgheni - bază de agrement şi sport (Centru de Tineret) - 5 milioane euro

Programul cultural al dosarului de candidatură a fost împărţit de pe trei axe: cultura inspiră (dezvoltarea Clujului ca oraş european de referinţă în domeniul artei şi culturii), cultura conectează (unirea comunităţilor Clujului) şi cultura lucrează (consolidarea unei economii creative puternice).

Între principalele proiecte se numără realizarea Centrului European de Artă Contemporană (CEAC), inclus şi capitolul investiţii în infrastructura urbană, culturală şi turistică a oraşului. Acesta ar urma să cuprindă trei programe principale: arte vizuale, arte new media şi arte ale spectacolului. De asemenea, CEAC ar urma să fie o instituţie de tip reţea nu doar la nivel de structură de funcţionare, ci şi ca şi spaţiu fizic.

Ar urma să fie găzduit într-o fostă clădire industrială din zona centrală a oraşului, însă presupune şi renovarea şi conversia culturală a alte trei clădiri din oraş: Gara Mică, Cinema Favorit (imobil ce nu va mai fi cumpărat de către municipalitate, n.red) şi un al patrulea spaţiu plasat în clădirea CREIC.

Un alt proiect prevede extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre Pădurea Hoia - Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Pe o suprafaţă de 10.000 mp, prin holograme, tehnologii 3D şi instalaţii artistice, ar uma să fie creat un nou punct de atracţie în special pentru turiştii din vest.

Nu în ultimul rând, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii promite crearea unei "Academii Deschise a Schimbării", o universitate cât tot orașul, cu o reţea de cursuri în discipline şi practici ca fizica cuantică, neuroştiinţă, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie şi grădinărit.

Amintim că, dacă ar fi fost desemnat câştigător, Cluj-Napoca ar fi urmat să beneficieze de suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului Capitală Europeană a Culturii în anul 2021: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.