Muzeul Cinematografiei Româneşti mai aşteaptă. Blocaje RADEF - Primăria Cluj - TIFF

Primul Muzeul al Cinematografiei Româneşti, gândit a fi amenajat la Depozitul de Filme de pe strada Maiakovski din Cluj-Napoca, spaţiu aflat în prezent în propritatea RADEF din subordinea Guvernului României şi lăsat în paragină, nu va vedea lumina zilei prea curând.

Iniţiatorii proiectului - TIFF şi Primăria Cluj-Napoca - spun că demersurile sunt blocate. "Nu este clar regimul de proprietate şi nu este clar Primăria ce trebuie să facă. Iniţial, juriştii din Primărie au evalaut, acum doi sau trei ani când am pornit proiectul, că se poate face pur şi simplu un transfer de proprietate din regim publica în regim privat, fără niciun tip de obligaţii, printr-o hotărâre de Guvern. Cei de la RADEF spun acum NU, trebuie ca municipalitatea să cumpere acel spaţiu. E o situaţie uşor isterică, din păcate generată de schimbările de management şi de viziunile diferite ale departamentului juridic de la RADEF. E un proiect pe care eu unul mi l-am asumat, sper cumva să ajungem la o concluzie", a declarat Tudor Giurgiu, preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

Amintim că şi Şcoala de Poliţie din Cluj-Napoca, aflată în vecinătatea Depozitului de Filme, doreşte terenul pe care se află acesta, intenţionând să amenajeze acolo un teren de sport.

Depozitul de Filme nu se regăseşte anul acesta între locaţiile TIFF. "Ne-am dat seama că ne extindem cu festivalul în prea multe zone", a punctat regizorul clujean. Nici Cinema Arta nu se va regăsi pe lista proiecţiilor, cinematograful aflându-se într-un amplu proces de restaurare. 

În 2014, TIFF lansat o campania "Salvează Depozitul de filme", menită să cureţe şi să igienizeze locaţia. În mai bine de o lună, s-au strâns peste 9.000 de euro, din care 2.328 de euro prin intermediul platformei We Are Here şi 7.000 de euro cu ajutorul unui sponsor. Ulterior, în locaţie au avut loc atât proiecţii de film în cadrul TIFF, cât şi concerte, expoziţii, târguri de hand-made pe parcursul festivalului Colours of Cluj.

Locul a ajuns popular printre tinerii din Cluj după ce a apărut pe câteva bloguri. Depozitul de Film de pe strada Maiakovski a fost desfiinţat ca punct de lucru în 2004. "Era previzibilă degradarea şi vandalizarea clădirilor, împrăştierea prin toată incinta a deşeurilor de peliculă film", spunea, într-un interviu acordat pentru ZIUA de CLUJ în urmă cu câţiva ani, directorul RADEF Româniafilm Marius Iuraşcu, "oferind aspectul dezolant şi sordid asemănător celorlalte foste capacităţi industriale ori puncte de lucru fără activitate prezentă de la periferia centrelor urbane".

"Prin 2006-2007 s-au făcut unele demersuri către societatea din Târgu-Mureş care a preluat fostul Combinat „Azomureş", pentru adaptarea unor instalaţii în vederea reciclării copiilor de film scoase din circuit. Problema a rămas „în studiu" şi în ziua de astăzi", adaugă el.

În depozit îşi avea sediul Oficiul Teritorial de Difuzare a Filmelor Cluj şi a asigurat fondul de copii de filme pentru difuzare în 150 de cinematografe din Transilvania - în Cluj, Alba, Bistriţa, Braşov, Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare şi Sibiu.

Toate filmele depozitate aici erau copiate pe suport de triacetat de celuloză, cu o normă tehnică de 400 de rulări - la o medie de şase spectacole pe zi, o copie de 35 de milimetri ar fi asigurat proiecţii pentru zece cinematografe. "Cinefilii vremii, chiar cei favorizaţi de soartă, în sensul că făceau parte din staff-ul României Film, dacă mai aveau şansa să găsească vreo copie şi să vizioneze filmele "Solaris", "Călăuza", "Andrei Rubliov" -ale lui Tarkovski, "Siberiada" lui Koncealovski, "Mefisto" sau "Colonelul Redl" de Istvan Szabo trebuiau să suporte lipsa unor întregi secvenţe care scurtau filmul la jumătate, sau imagini zgâriate ceea ce făcea greu de recunoscut identitatea personajelor".

Istoria romanţată a locului unde vin filmele să moară

Locul unde vin filmele ca să moară GALERIE FOTO / VIDEO