O carte document despre „tragedia istoriei României din ultimii 75 de ani"

Autorul, născut în judeţul Cluj, absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, fost lider politic de vârf, vorbeşte despre momente dramatice din istoria Transilvaniei şi României ultimelor decenii, la care a fost martor şi care i-au răpit doi dintre cei mai apropiaţi oameni din familia sa.

 

Fostul ministru de Interne în guvernarea CDR în perioada 1996-1999 şi fost parlamentar PNŢCD în mai multe legislaturi, Gavril Dejeu şi-a lansat la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj cea de-a doua ediţie a cărţii „Pe firul evenimentelor", scoasă la editura Eikon, condusă de Vasile George Dâncu.

Despre carte şi despre autor au vorbit personalităţi importante ale urbei, rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop, profesorii universitari Doru Radosav şi Ilie Rad, economistul şi consultantul financiar Emil Culda (foto).

Volumul vorbeşte despre evenimentele care i-au marcat viaţa autorului, în cei 75 de ani de istorie zbuciumată a Ardealului şi a României, între anii 1940 şi pana in zilele noastre. Dejeu s-a născut în 1932 în comuna Poieni, judeţul Cluj, a făcut Facultatea de Drept la Cluj-Napoca, iar apoi s-a mutat şi a profesat ca şi avocat în Sibiu.

Din Poieni îşi începe autorul derularea „firului evenimentelor", cu unul dintre cele mai dramatice momente, uciderea tatălui său, în 1940, de către soldaţii Ungariei horthyste, care ocupase Ardealul de Nord. La lansarea volumului, Dejeu a povestit emoţionant despre acel moment care i-a marcat existenţa.

„Aveam 8 ani fără câteva zile în septembrie 1940, iar tatăl meu şi cu un vecin au întâlnit un grup de soldaţi români deconcentraţi, care umblaseră mult pe jos, voiau să ajungă acasă în Sălaj, dar nu mai puteau merge şi au cerut o căruţă. Noi nu aveam iar tata s-a dus la un vecin care avea căruţă, numai că la vecinul nostru erau încartiruiţi soldaţii maghiari.

Tata a intrat în curte, ştia ungureşte, şi i-a spus în ungureşte unui soldat că îl caută pe vecin. În acel moment un altul a apărut din curte şi l-a lovit cu patul baionetei în cap. Tata nu a căzut şi s-a întors să iasă pe poartă. Atunci, soldatul maghiar a întors arma şi l-a înjunghiat pe la spate. A fost dus la spitalul din Huedin, dar doctorul chirurg român fugise, iar un medic ungur nu l-a operat, a făcut septicemie şi a murit", a relatat Dejeu.

În carte sunt descrise şi alte atrocităţi comise de ocupaţia horthystă la care Dejeu a fost martor. Un destin tragic a avut şi fratele fostului ministru, Alexandru Dejeu, unul din liderii rezistenţei anticomuniste din Munţii Apuseni, care a fost prins şi condamnat la moarte printr-un simulacru de proces, moment relatat de asemenea în carte.

Fostul lider tărănist a spus despre cartea sa că nu este una memorialistică, că nu a vrut să lase în urmă ceva personal şi că evenimentele trăite l-au determinat să scrie lucrarea. „Am vrut să aştern pe hârtie aspectele efectiv trăite pe parcursul a 70 de ani, ale unor evenimente semnificative, începând cu războiul şi ocupaţia Ardealului de Nord, trecând prin regimul comunist şi încheind cu revoluţia şi cu zbaterile postrevoluţionare, viaţa politică, mineriadele, viaţa parlamentară, viaţa guvernamentală", mărturiseşte Dejeu.

„Începând din 1940 şi până în ziua de astăzi, 75 de ani, România a trăit şi trăieşte o tragedie a istoriei ei. Evenimentele care fac istorie trebuie explicate pentru ca generaţiile viitoare să ştie ce s-a întâmplat cu România şi mai ales de ce", a declarat Dejeu, cu ocazia lansării cărţii. Fostul ministru a mai relatat un moment de istorie, descris şi în cartea „Pe firul evenimentelor", o previziune făcută în 1997, preşedintelui țării de la acea vreme, Emil Constantinescu.

„În 1997, făceam eforturi la nivel politic pentru a fi primiţi în NATO, în acelaşi an, alături de Ungaria, Cehia şi Polonia. Preşedintele era încrezător în şansele noastre, dar eu, într-o discuţie, i-am spus că nu vom fi primiţi în NATO în acel an. Preşedintele a fost surprins şi m-a întrebat pe ce-mi bazez afirmaţia. Iar eu i-am răspuns: „ Noi avem argumentele noastre, ei au argumentele lor. Rusia, care oricum s-a opus aderării celorlalte trei state, nu va fi de acord cu o extindere spre graniţa ei şi va avea o opoziţie fermă, iar SUA nu-şi poate acutiza relaţia cu Rusia şi nu va accepta şi România, şi Bulgaria în acel val de extindere". Preşedintele nu mi-a spus nimic, iar evenimentele ulterioare mi-au dat dreptate", a dezvăluit Dejeu.

„Reacţiile lui Putin în ceea ce priveşte Ucraina, Georgia, Moldova, țările baltice sunt strâns legate şi de această extindere a NATO spre graniţele Rusiei. Rusia şi-a revenit economic, s-a înarmat până în dinţi, Rusia şantajează lumea occidentală, iar Europa nu este pregătită să facă faţă unei acţiuni militare a Rusiei", a concluzionat Dejeu în cuvântul său, făcând astfel legătură şi cu evenimentele fierbinţi pe care Europa şi ţara noastră, ca o graniţă estică a NATO, le trăiesc astăzi.