Povești de dragoste la prima vedere. Premieră la Naţionalul clujean

Povești de dragoste la prima vedere. Premieră la Naţionalul clujean
Teatrul Naţional din Cluj-Napoca pregăteşte premiera spectacolului "Povești de dragoste la prima vedere" după volumul de proză de Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu și Ana Blandiana.

Premiera va avea loc în Studioul „Euphorion", vineri, 23 februarie, de la ora 19:00. Regia și scenografia: Tudor Lucanu. Proiecții video: Cristian Pascariu. Distribuția: Mihai-Florian Nițu, Diana Buluga, Petre Băcioiu, Radu Lărgeanu, Ioan Isaiu.

Dragostea, sentimentul cel mai frumos de pe pământ, este acum dezbătută în cadrul restrâns al „Euphorion"-ului. Veți avea ocazia să vă regăsiți, poate, în aceste istorii, să vă re-memorați propriile îndrăgosteli la prima vedere. Un prilej de readucere în actualitate a unor vremuri peste care, poate, s-a așternut colbul uitării. Suntem aici ca să explorăm împreună paradoxurile inimii inundate de acel val de căldură, acea emoție cu gust de zmeură coaptă și roiuri de fluturi zburând haotic prin stomac.

Povești de dragoste la prima vedere are la bază, așa cum spune titlul, cinci povești de dragoste emoționante, delicate, trăite ori imaginate de Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu și Ana Blandiana. Întâmplările sunt, fiecare în felul ei, istoriile unor vârste, de la paisprezece la șaptezeci de ani, cu un popas în povestea fantastică a unui înger al morții de care se îndrăgostește o tânără infirmieră de la Oncologie.

Regizorul Tudor Lucanu, din dorința de a aduce destăinuirea mai aproape de sufletul spectatorilor, a creat un spațiu de o anume intimitate, fără nici un fel de adaosuri scenografice, doar cu câteva proiecții care potențează ceea ce povestașii mărturisesc într-un elan confesiv. Aceste exerciții de sinceritate țin, de fapt, de menirea actorului: să capteze, să farmece, dar, totodată, să te aducă într-o stare de re-memorare a unor trăiri uitate, poate refulate, dar, iată, acum readuse în fața noastră cu scopul (ne)mărturisit de a însenina, descreți și lumina chipuri și suflete.

Atmosfera spectacolului este impregnată de gustul plăcintei cu brânză al Tinei Szepi, de dezamăgirea celui care după o vară întreagă de toceală la economie politică, are surpriza reîntâlnirii cu Sironica, de hurducăturile unui autobuz în care călătorește un înger coborât din cer de care se îndrăgostește mortal o fată, de dragostea târzie de la șaptezeci de ani în „aerul de cenușă al Parisului", peste toate plutind mirosul pregnant al florilor de crin.

 

Comenteaza