Primele schimbări în cadrul Asociaţiei Cluj 2021: Teişanu rămâne la conducere, Moroşanu detaşat la Casa Muncipală de Cultură

După ce Timişoara a fost desemnată Capitală Europeană a Culturii, la mijlocul lunii septembrie, Clujul a anunţat că programul cu care a candidat la acest titlu va fi recalibrat şi implementat într-un orizont de timp ce nu se va suprapune cu anul 2021.

Un plan de acţiune, bazat pe recomandările juriului internţional, ale operatorilor culturali şi ale comunităţii ar urma să fie prezentat până la finele acestui an. Acesta va rămâne la la dispoziția Primăriei Cluj-Napoca pentru a fi supus unei dezbateri publice.

Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală. Noul program cultural va fi elaborat tot de către Asociaţia Cluj-Napoca 2021 - Capitală Culturală Europeană, care însă se va reinventa şi îşi va schimba inclusiv numele.

Au fost făcute publice şi primele schimbări privind conducerea structurii: Ștefan Teișanu - cunoscut pentru evenimente precum Foreground, Târgul de Cariere, TEDx Cluj - rămâne în continuare director executiv, iar preşedintele Florin Moroşanu a fost detașat temporar la conducerea Casei Municipale de Cultură, aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca, "în vederea corelării activităţii acestei instituţii cu direcţia de dezvoltare culturală a oraşului".

Amintim că sediul CMC a fost retrocedat Asociației Patronilor și Meseriașilor, iar acum insituţia îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu din cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, aflată tot în proprietatea administraţiei locale.

Moroşanu a mai lucrat în cadrul primăriei, pe vremea lui Sorin Apostu, ocupând atunci funcţia de director al Direcţiei de comunicare, relaţii publice şi turism.

"Asociația Cluj-Napoca 2021 își va continua activitatea, dar, avȃnd în vedere faptul că la baza candidaturii s-a aflat strategia de dezvoltare culturală a oraşului, este importantă recalibrarea proiectului ținând cont de noi termene, obiective și particularități.

Cu ocazia primei Adunări Generale a Asociaţiei, Consiliul Director şi Echipa Executivă vor prezenta raportul de activitate aferent anului în curs, precum şi propunerile de modificare a statutului", se arată într-un comunicat de presă remis de municipalitate.

În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. "Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură", notează asociaţia clujeană.

În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate - Timișoara și Cluj-Napoca - au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot" pentru a desemna câștigătorul competiției.

Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare.

Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos".

Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West", inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect.

La capitolul „aspecte de îmbunătățit", juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic.

În vederea implementării noului program cultural al Clujului va fi regândit şi bugeul operaţional. Clujul ar fi avut la dispoziţie suma de 35 de milioane de euro dacă ar fi câştigat competiţie europeană: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.