"Salvaţi Marele Ecran!", în viziunea Ministrului Culturii: vrea conducere nouă la RADEF - România Film

Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), susţinută de conducerea Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a iniţiat, în primăvara anului 2014, campania "Salvaţi Marele Ecran!". Marţi, 2 februarie 2016, Ministerul Culturii a lansat un concurs pentru recrutarea noilor membri ai Consiliului de Administraţie al RADEF - România Film, acesta fiind "un moment important în procesul de revitalizare a sistemului de săli de cinema de artă din România", după cum a declarat ministrul Vlad Alexandrescu.

Procedura de recrutare a cinci membri ai Consiliului de Administraţie (CA) al Regiei Autonome a Distribuţiei şi Explotării Filmelor "RomâniaFilm", precum şi a unui membru reprezentant al Ministerului Culturii în acest CA a fost lansată, marţi, 2 februarie 2016.

Comisia de validare şi de evaluare a candidaturilor este formată dintr-un reprezentant al Ministerului Culturii şi din doi specialişti în resurse umane şi recrutare din mediul privat. Mandatul noului Consiliu de Administraţie este de 4 ani, informează Ministerul Culturii.

Candidaţii trebuie să trimită un CV, la Ministerul Culturii, până pe 17 februarie 2016.

Candidaturile primite după această dată ar putea să nu mai fie luate în considerare. Candidaţii validaţi (care îndeplinesc criteriile obligatorii de selecţie) vor fi invitaţi la un interviu preliminar eliminatoriu de (re)validare a candidaturii (validarea finală). Candidaţii validaţi în urma interviului preliminar vor susţine o probă scrisă cu subiecte de management general, după care vor fi invitaţi la un interviu de fond cu membrii Comisiei de validare şi de evaluare. Rezultatele procesului de selecţie (lista scurtă din care vor fi nominalizaţi câştigătorii finali) vor fi publicate pe site-ul RomâniaFilm şi pe cel al Ministerului Culturii. Din această listă scurtă, autorităţile în drept vor numi viitorii membri ai CA al RomâniaFilm. Candidaţii care nu sunt invitaţi la interviu până pe 26 februarie vor fi consideraţi respinşi, fără să mai fie necesară o altă reconfirmare a respingerii candidaturii, informează Ministerul Culturii.

"România Film este o regie autonomă (instituţie care se autofinanţează, aflată sub autoritatea Ministerului Culturii), care deţine în acest moment zeci de săli de cinema la nivel naţional, dintre care 16 funcţionale şi alte câteva zeci închise ori închiriate pentru alte activităţi", a scris ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de pe platforma de socializare Facebook.

Acesta precizează că revitalizarea sistemului de săli de cinema de artă din România este una dintre priorităţile mandatului său în domeniul cinematografiei.

"Viitorul Consiliu va avea la dispoziţie trei luni pentru a concepe un program coerent de redresare a instituţiei. Am speranţa că reprezentanţii breslei cinematografice din România se vor implica pro-activ în acest proiect atât de important pentru filmul românesc", a spus ministrul Culturii.

La rândul său, criticul de film Andrei Rus, consilier al ministrului Culturii pentru cinematografie, spune că de când a ajuns la Ministerul Culturii, în urmă cu o lună şi jumătate, a tot încercat să găsească soluţii de revitalizare a sistemului de săli de cinema "care a aparţinut la un moment dat în totalitate RomâniaFilm, dar între timp a fost împărţit între această regie autonomă (aflată într-un declin vertiginos în ultimii ani, din toate punctele de vedere), consiliile locale (cărora le-au fost cedate peste o sută de săli de cinema începând cu anul 2008, sub zece la sută dintre acestea fiind funcţionale azi) şi diverşi noi proprietari care le-au obţinut fie prin retrocedare, fie prin vânzare sau în tot felul de moduri, unele bizare".

"Pentru început, e foarte important ca noul Consiliu de administraţie al RomâniaFilm să fie competent şi să aibă idei de redresare a instituţiei. Pentru a avea un astfel de consiliu e important ca la viitorul concurs, anunţat (...) de Ministrul Culturii, să participe cât mai mulţi oameni din breaslă interesaţi activ de soarta acestor săli de cinema şi capabili să găsească soluţii în timp relativ scurt pentru a le salva. Am aflat de la angajaţii vechi ai Ministerului că unele încercări anterioare de a scoate la concurs aceste posturi au eşuat din cauza faptului că s-au prezentat prea puţini oameni. În consecinţă, RomâniaFilm a funcţionat ani de zile cu consilii de administraţie incomplete, sau, mai nou, cu unul interimar, numit direct de fostul Ministru al Culturii", a scris Andrei Rus, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat că speră că de această dată lucrurile vor sta altfel, "deoarece pentru a putea reuşi să schimbăm soarta cinematografelor e nevoie de un consiliu de administraţie foarte bun".

Andrei Rus mai spune că, în paralel cu organizarea acestui concurs, care se va sfârşi la finalul lunii februarie, reprezentanţii Ministerului Culturii vor continua să discute cu reprezentanţi ai consiliilor locale care au preluat săli de cinema în ultimii ani, pentru a găsi soluţii de redresare măcar pentru o parte dintre aceste cinematografe.

Regia Autonomă a Distribuţiei şi Explotării Filmelor "RomâniaFilm" a fost înfiinţată la începutul anilor '50, odată cu naţionalizarea cinematografiei româneşti, ca o companie de stat investită cu un rol important în domeniul finanţării producţiei de filme artistice, documentare, şi de desen animat româneşti şi în domeniul distribuţiei de filme româneşti şi de import.

În prezent, RomâniaFilm este o regie autonomă, aflată sub autoritatea Ministerului Culturii, având ca principal obiect de activitate proiecţia de filme cinematografice. Regia are 149 de angajaţi.

Primul pas pentru revitalizarea sistemului de săli de cinema de artă din România l-a făcut  Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), susţinută de conducerea Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care a lansat, în primăvara anului 2014, campania "Salvaţi Marele Ecran!" ce îşi propune să readucă la viaţă cât mai multe cinematografe şi săli de cultură din România aflate în paragină. Un spaţiu inedit vizat de acest proiect este "depozitul de filme" de pe strada Maiakovski din Cluj-Napoca.

"În cinci ani se urmăreşte "resuscitarea" a 10 astfel de cinematografe. Un proiect de suflet pentru directorul TIFF ar fi fostul Cinema Libertatea din Oradea", spuneau iniţiatorii campaniei la acea vreme. 

În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. În mai puțin de 20 de ani, numărul spectatorilor a scăzut de 50 de ori față de anii '90 şi mai puțin de 10 cinematografe au fost modernizate. 78% din orașele României nu au niciun cinematograf funcțional. Filmele românești și europene, deși sunt apreciate și premiate la marile festivaluri, nu reușesc să ajungă la spectatorii români din cauza lipsei acute a sălilor de cinema, ca alternativă la multiplexurile axate pe programarea producțiilor comerciale.

Cinema, mon amour!

Parte a campaniei de resuscitare a cinematografelor, filmul "Cinema, mon amour!" a fost difuzat pe micile ecrane, în luna decembrie a anului trecut. Filmul se bucură deja de apreciere internaţională, fiind premiat la Sarajevo.

Documentarul urmăreşte povestea lui Victor Purice, angajat România Film, managerul sălii Dacia Panoramic din Piatra Neamţ, unul din cele circa 20 de cinematografe funcţionale, dar pustii, încă nedigitalizate, aparţinând RADEF. Purice se ambiţionează să creadă că nu e totul pierdut, ca un adevărat Don Quijote, şi conservă aparatura de 35 mm, recondiţionează sala sau cumpără proiector pentru a difuza filme pe DVD, toate din propriii bani.

Alexandru Belc a mai regizat documentarele "8 Martie" (2012) şi "Rebel, Rebel" (2009, coautor Mihai Bauman). În 2015, cu "Cinema, mon amour" a câştigat Cat & Docs Award şi Croatian Radio Television HRT Award la Festivalul de la Sarajevo, în cadrul workshop-ului Docu Rough Cut Boutique. Documentarul a fost selecţionat şi în competiţia Next Masters la Festivalul Internaţional de Documentar şi Animaţie DOK Leipzig.

Montajul este semnat de Ioachim Stroe, imaginea, de Tudor Panduru şi Alexandru Belc, iar de sound design s-au ocupat Vlad Voinescu şi Filip Mureşan. Producătorii filmului sunt Hanka Kastelicová (HBO Europe) şi Tudor Giurgiu (Libra Film), iar coproducători, Radovan Sibrt şi Viktória Hozzová. Producătorul executiv al filmului este Bogdan Crăciun.

Comenteaza