Platforma industrială de la gară trece în istorie

Ultimul mamut de pe platforma industrială din zona Gării Cluj-Napoca îşi va închide turnătoria, va pune lacăt pe clădire şi va da afară personalul. Coloşi industriali precum Armătura, Libertatea sau Tehnofrig şi-au redus mult producţia şi personalul, funcţionând acum mai mult simbolic.

„Reducere de activitate: prin decizia Consiliului de Administraţie s-a decis încetarea activităţii secţiei turnătorie fontă, închiderea şi conservarea personalului care îşi desfăşura activitatea în cadrul secţiei. La data de 28 decembrie d-l Gerhard Glinzerere şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al CA şi de administrator”, a anunţat Piotr Kamil Skudlarski, vicepreşedinte al CA al Armătura Cluj. După anunţul făcut la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), acţiunile societăţii au pierdut 15%.  
 
La ultima adunare a acţionarilor, ei au aprobat descărcarea de gestiune a CA pentru 2015, bugetul de venituri şi cheltuieli şi planul de investiţii pe 2016, iar ca auditor independent a fost ales Integral Audit Cluj. Armătura avea luni o capitalizare bursieră de 2,9 milioane de lei, valoarea de piaţă a unei acţiuni fiind de 7 bani. Cei mai importanţi acţionari erau Hric Beteiligungs Viena (26%) şi Tridelta Heal Luxembourg (16,8%), restul de 57,2 fiind deţinut de persoane fizice şi juridice.  La începutul anului trecut mai lucrau aici doar 179 de oameni.
 
În 1884 a fost fondat primul producător de articole de robinetărie din România, cu armături pentru gaz, apă şi abur. În 1929-1935, în Cluj-Napoca au luat fiinţă alte două societăţi, Ravag şi Fermeta, cu profil similar, comasate în 1949, care împreună cu Parcomet, au intrat în componenţa Armătura, având sediul pe actualul amplasament, cu activitate de fabricare a articolelor de robinetărie din materiale neferoase. În 1991, Armătura s-a înregistrat ca societate pe acţiuni, iar în 1996 a încheiat procesul de privatizare. Societatea este cotată la BVB din 1997, iar din 2004 face parte din grupul Herz Armaturen.

Magazin de bricolaj în loc de Tehnofrig
 
Proprietarii de terenuri din fosta zonă industrială de nord a municipiului au anunţat schimbări de destinaţie a terenurilor, relocarea sau renunţarea la producţie în favoarea proiectelor imobiliare în perioada 2007-2008. Proprietarii fabricilor Fimaro, Libertatea, Carbochim, Unirea voiau să valorifice terenurile pe piaţa imobiliară prin vânzare sau lansarea unor proiecte.

Din Tehnofrig nu a rămas mare lucru. Producătorul de utilaje pentru industria alimentară s-a divizat în 2008 în şase societăţi: Tehnofrig Center, Finance, Imobiliare, Invest, Parcul Rozelor, Tehnofrig SA. Ultima are sediul social pe Fabricii de Chibrituri nr. 5-11, obiect de activitate fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor şi tutunului, niciun angajat şi o pierdere de 63.151 de lei pe 2015. 
 
Tehnofrig Imobiliare a obţinut în 2010 o hotărâre de consiliu local care aprobă Planul Urbanistic Zonal ce reglementează schimbarea destinaţiei fostei platforme industriale. Noile reglementări vizau transformarea zonei de activităţi productive în teren disponibil pentru investiţii de retail, servicii şi locuinţe. Terenul situat pe str. Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 avea 112.000 mp. 
 
În 2012, reprezentanţii unei companii cu o proprietate în zonă au iniţiat procesul de transformare şi pentru singura hală rămasă din Tehnofrig. Tiparniţa Prodexim şi-a prezentat proiectul pentru reconversia funcţională în spaţii de birouri şi amenajarea unei incinte situate pe str. Fabricii de Chibrituri nr. 9A. Dedeman a preluat 3,7 ha terena din fosta platformă Tehnofrig, unde a ridicat şi deschis o unitate de bricolaj, iar anul trecut şi-a extins parcarea. 
 
Tehnologia germană de la Libertatea

Fribourg Development, fond de investiţii controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a preluat controlul Libertatea în 2011. „Atelierul de mobilă este relocat în zona Fimaro, care îşi va extinde activitatea prin fabricarea de mobilier din lemn la comandă, continuând tradiţia mărcii Libertatea", preciza Ion Sturza. Fosta societate a fost divizată în Liberty Technology Park (LTP) - birouri şi servicii şi Libertatea - producţie de mobilier.

Proiectul LTP a fost lansat în 2013 și a adus 16.750 mp de spații de birou, investiția fiind de 13 milioane de euro. Cel mai mare chiriaş este Evosoft - Siemens, iar GTS Technology - Deutsche Telekom dezvoltă un centru de date. Furnizorul de servicii contact center Arvato, deținut de grupul Bertelsmann, a deschis un centru de suport. Printre rezidenții LTP se mai numără Spherik, Halcyon, Recall Information Services, Control Data Systems, KPMG, Impact Hub.
 
Libertatea şi-a început activitatea acum 143 de ani, cu producţie de piane, fiind întemeiată de meşterul vienez Franz Triska. El a anunţat în 1924 că urmează să deschidă o nouă secţie, pentru prelucrarea lemnului. În 1925 a început producţia de gramofoane, iar în anii ‘30, cea de echipamente sportive: rachete de tenis şi schiuri, ultimele fiind exportate masiv în străinătate.

În urma celui de-al Doilea Război Mondial cele trei sedii au fost parţial distruse de bombardament, iar apoi începe construirea şi amplasarea fabricii de mobilă. În 1949, prin comasarea mai multor producători de mobilier, se constituie Libertatea. Compania a devenit una privată în 1994. La vârf de activitate, societatea avea 2.000 de angajaţi.
 
Fabricile din centru, mutate sau închise

Fostele fabrici din oraş au cedat locul unor clădiri de birouri sau de locuinţe: Cluj Business Center s-a ridicat pe locul producătorului de dulciuri Feleacul, ale cărei utilaje au fost cumpărate de la fraţii Octavian şi Călin Buzoianu de Amylon Sibiu, iar The Office este dezvoltat de fondul de investiţii NEPI şi de Ovidiu Şandor pe terenul fostei Tricotaje Someşul, mutată pe Bd. Muncii.

Acolo unde erau halele de produse lactate Napolact, pe Bd. 21 Decembrie, funcţionează în prezent un magazin Lidl şi un centru de afaceri şi va demara construirea unui bloc de 12 etaje. Producţia de bere Ursus a fost transferată de SABMiller la Buzău, iar pe Calea Mănăştur se vor ridica locuinţe şi magazine, în cadrul complexului Platinia. 

Fabrica de îmbrăcăminte Flacăra a fost mutată la Argos, apoi la Jolidon, iar în loc de fabrica de produse plastice Napochim se ridică un complex rezidenţial. Dintre foştii marii agenţi economici tradiţionali mai sunt pe baricade în oraş producătorul de medicamente Terapia şi cel de cosmetice Farmec.
 

„S-a ales praful”
 
„La Cluj-Napoca, din Întreprinderea de Cazane Mici şi Arzătoare ce aparţinea de fostul Combinat de Utilaj Greu (CUG), nu au mai rămas decât hale în care funcţioneaza mici ateliere, Sinterom mai funcţionează, dar puţin, Întreprinderea de Industrializare a Laptelui este deţinută de Friesland, din Întreprinderea de Reparaţii Auto s-a ales praful, la Tehnofrig s-a construit un Dedeman... La CUG munceau 30.000 de oameni în anii 85-89, iar acum nu cred că mai lucreaza acolo în toate ateliere 1.000 de oameni”, sintetizează Anca Stelian, o fostă angajată.   
 

Birourile înlocuiesc halele
 
Cluj-Napoca a fost anul trecut cea mai mare piaţă de birouri din afara capitalei, cu un stoc modern de 240.000 mp la finalul semestrului I. Între a doua jumătate a anului 2016 şi 2017 erau programaţi pentru livrare 65.000 mp de spaţii de birouri, cu o estimare de peste 300.000 mp de birouri clasa A şi B pentru finele acestui an. „Activitatea de tranzacţionare din semestrul I 2016 şi nivelul de livrări anunţat pentru 2016-2017 demonstrează că pieţele cele mai mari de birouri din afara capitalei sunt atractive atât pentru dezvoltatori, cât şi pentru chiriaşi”, a declarat Mădălina Cojocaru, reprezentant al companiei de consultanţă DTZ Echinox.