Primarul Clujului îi desfiinţează pe şefii Europei

Blocarea accesului în Spaţiul Schengen este cea mai mare nedreptate care i se face României, iar dacă oficialii de la Bruxelles nu sunt receptivi la nevoile comunităţilor locale se va ajunge la desfiinţarea Uniunii Europene (UE), avertizează Emil Boc, edilul şef al municipiului Cluj-Napoca.

„UE încearcă să lege o problemă politică de accesul României în Schengen, când de fapt noi suntem demult pregătiţi din punct de vedere tehnic. Nu este posibil ca tirurile noastre să stea la cozi imense la graniţe. Nu se mai justifică nici Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Ciomisiei Europene, nici alte elemente pentru îngrădirea acestui drept”, susţine Emil Boc. El consideră că oficialii europeni nu sunt receptivi la nevoile de pe plan local, lucru care atrage nemulţumirea cetăţenilor de pe continent.

Centura metropolitană, blocată la Bucureşti

„Toate politicile sunt de fapt locale, iar deciziile cea mai bune se iau de către autoritatea cea mai apropiată de cetăţean. De multe ori românii nu se simt reprezentanţi de deciziile care se iau la Bruxelles, că problemele lor reale nu sunt soluţionate acolo; ei au impresia că trăim în două lumi diferite. Atunci să nu ne mire faptul că există un curent antieuropean tot mai vocal, iar după Brexit să ne aşteptăm la noi ieşiri din UE.

Grecii nu ştiau că 90% din metroul lor este construit pe bani europeni, iar englezii, că o investiţie de 50 de milioane de euro la Universitatea din Manchester provine tot din aceste fonduri. Proiectul UE a fost conceput de sus în jos, dar acum UE nu mai poate funcţiona tot aşa, ci de jos în sus, de la nivelul oraşelor, regiunilor. Nu votăm o dată la 4-5 ani parlamentari, europarlamentari, iar în acest interval totul să se decidă în birouri.

Deciziile trebuie să fie luate permanent, chiar votate online de cetăţeni, pe principiul democraţiei electronice. Pe de altă pare, trebuie să încercăm să vedem ce putem face pentru UE în loc să ne întrebăm ce face ea pentru noi. Europa ne-a aprobat 150 de milioane de euro în Master Planul General de Transport pentru centura metropolitană a Clujului, dar şi de la Bucureşti trebuie să existe voinţă politică pentru a concretiza aceste investiţii în infrastructură fără de care nu putem să devenim competitivi”, a spus primarul Clujului. 

Euro şi Schengen, marile dureri

„Este clar că politicile europene trebuie să fie revizuite în folosul cetăţenilor. Acum trei ani nu ştiam de existenţa acestui oraş, nu ştiam nici cum se pronunţă Cluj-Napoca. De multe ori persoanelor din vestul sau nordul Europei le este greu să înţeleagă ce se petrece de fapt în această zonă. Totuşi, infrastructura din România trebuie să se îmbunătăţească, să fie mai multe conexiuni aeriene din oraşele României”, a apreciat Markku Markkula, preşedintele Comitetului Regiunilor din cadrul UE.

Reprezentanţii organizaţiilor clujene l-au contrazis, spunând că tocmai intrarea în Spaţiul Schengen va dinamiza circulaţia mărfurilor şi cetăţenilor şi va determina modernizarea infrastructurii aeriene sau rutiere.  Atât antreprenorii, cât şi managerii clujeni au atras atenţia oficialilor europeni de felul în care se produce integrarea ţării noastre în UE. „Dacă nici nu intrăm în Schengen, nici nu adoptăm moneda euro, încrederea oamenilor din România în UE va scădea considerabil”, avertizează Valentin Lungu, directorul hotelului Univers T din Cluj.
 
Dezbaterea publică „10 ani de când Clujul a devenit un oraș european”, din cadrul conferinţei Open Innovation 2.0, de la Centrul de Cultură Urbană Casino, a avut ca temă centrală felul în care UE poate oferi suport comunităților pentru a folosi în mod eficient resursele locale, pentru a aduce valoare adăugată pieței europene, creând modele ce pot fi replicate în alte orașe și regiuni ale UE. Aceasta a fost transmisă în direct pe reţeaua de socializare Facebook şi pe portalul Calea Europeană, fiind vizionată de 10.000 de persoane.