A intrat în vigoare legea compostului. Resturile alimentare trebuie separate de vegetale

De la 1 ianuarie 2021 este în vigoare legea compostului, prin care cu toții suntem obligaţi să colectăm separat resturile alimentare şi vegetale. Amenzile ajung până la 6.100 de euro.

Mai mult de jumătate din cele 6 milioane tone de deșeuri generate anual de municipalitățile din România sunt biodeșeuri. Implementată corespunzător, această lege va contribui la reducerea cantităților de deșeuri depuse la gropile de gunoi, la valorificarea deșeurilor vegetale și la responsabilizarea cetățenilor.

Organizațiile Act for Tomorrow și GreenPoint Management au extras cele mai importante informații din legea compostului și au explicat în ce constă această lege, care sunt obligațiile consumatorilor și ce impact va avea aceasta asupra vieții de zi cu zi, asupra obiceiurilor și asupra mediului înconjurător.

1. Ce este compostul ?

Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deșeurilor biodegradabile, în urma căruia acestea se transformă în îngrășământ natural pentru soluri. Deșeurile biodegradabile reprezintă deșeurile provenite din grădini și parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul.

Aproape orice provine din sol poate fi compostat: capete de castravete, cotoare de mere, coji de fructe, legume sau ouă sau orice resturi de resturi alimentare sau vegetale. Compostarea este o modalitate excelentă de a reduce risipa de alimente și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră.

2. Cine este responsabil pentru implementarea sistemului de colectare?

Autorităţile administraţiei publice locale sau subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deșeurilor biodegradabile. Acestea trebuie să extindă colectarea separată din ușă în ușă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşti pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Sistemele de compostare pot oferi oportunități financiare și pot crea locuri de muncă, aducând un plus pentru economie. Autorităților administrațiilor publice locale le revinde obligația de asigura informarea cetățenilor prin mijloace adecvate. Primăriile trebuie să pună la dispoziţia oamenilor pubele speciale, iar firmele de salubrizare vor prelua aceste resturi pentru a fi transformate în compost pentru agricultură.

3. Ce înseamnă asta pentru noi?

Pentru consumatori, acest lucru se traduce în faptul că vom fi obligaţi să colectăm separat deşeurile biodegradabile, precum fructele şi legumele alterate, în unele locuri, cu deșeurile reciclabile. Ideal, ar însemna că fiecare gospodărie trebuie să aibă încă un coş pentru deşeurile biodegradabile. Este vorba despre majoritatea resturilor alimentare generate zilnic în fiecare familie: fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, cenuşă şi rumeguş pentru cei care locuiesc la case. Toate vor fi depozitate într-un recipient separat, folosit mai târziu pentru compost.

4. Care sunt consecințele nerespectării noii legi?

Cei care nu respectă legea pot fi amendați cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele, cu până la 20.000 lei. Pentru autoritățile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 și 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea normelor tehnice pot ajunge și la 30.000 lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul împuternicit din cadrul Gărzii Naționale de Mediu. În lipsa unei infrastructuri de colectare, România riscă sancţiuni de 200.000 de euro pe zi din partea Uniunii Europene.

5. Care sunt beneficiile colectării separate a deșeurilor biodegradabile?

60% la dintre deșeurile pe care le aruncăm la gunoi sunt vegetale și pot fi compostate și valorificate. Prin colectarea separată și supunerea la procesul de compostare este evitată contaminarea deșeurile vegetale care ajungeau la groapa de gunoi și care, din lipsă de oxigen, produc gaz metan, principalul responsabil pentru încălzirea globală, cu un efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Reciclarea / valorificarea resturilor alimentare și vegetale folosind opțiunea de compostare are ca scop final protejarea sănătății umane și a mediului înconjurător. În acest fel vom reuși și să reducem imensele gropi de gunoi, urmărind în același timp și principiile economiei circulare, unde nimic nu se aruncă la groapa de gunoi, totul se transformă, se reciclează sau se compostează și se valorifică.