Aduce 2018 ieftiniri pe piaţa imobiliară? În Cluj-Napoca, unii investitori rămân în expectativă

Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – asta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri.

Prima lună din 2018 a adus, de asemenea, o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017.

Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi. „Intrată în ciclul post-criză la final de 2012 (după aproape patru ani de ajustare) piața rezidențială internă a traversat un proces de accelerare în ultimele trimestre, evoluție convergentă cu cele din piețele europene și globale", recunoaște  Andrei Rădulescu, Senior Economist în cadrul Băncii Transilvania, citat de imobiliare.ro.

Prețurile locuințelor, invers proporționale cu costurile de creditare

În continuare, reprezentantul Băncii Transilvania face o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se pot desprinde din analiza econometrică a evoluțiilor din piața rezidențială internă din perioada 2009-2017 (realizată prin utilizarea datelor Eurostat și BNR). În primul rând, se dsitinge faptul că între dinamica prețurilor rezidențiale și evoluția ratelor reale de dobândă există o relație de inversă proporționalitate. Pe de altă parte, între evoluția prețurilor rezidențiale și dinamica salariului real se observă o relație direct proporțională. De asemenea, între evoluția prețurilor rezidențiale din România și dinamica prețurilor caselor din Zona Euro (principalul partener economic) există o relație proporțională. „Nu în ultimul rând, se confirmă așa numitul efect de avuție - tendința ascendentă a prețurilor pe piața rezidențială a influențat pozitiv consumul privat (principala componentă a PIB) în ultimele trimestre.", punctează analistul.

Analiza individuală a cel puțin unora dintre factorii corelați prețurilor proprietăților rezidențiale permite, în mod evident, formularea unui pronostic privind stabilizarea, dar și o eventuală scădere a prețurilor în viitorul apropiat. „Rezultatele acestei analize econometrice, coroborate cu perspectivele de majorare graduală a costurilor de finanțare și cu semnalele de maturitate ale ciclului economic post-criză, exprimă premise de consolidare a pieței rezidențiale pe termen scurt, cu posibilitatea de schimbare de tendință (din ascendentă în descendentă) în a doua jumătate a anului 2018.", este de părere Andrei Rădulescu.

În Cluj-Napoca, unii investitori rămân în expectativă

Reprezentantul Banca Transilvania nu este singurul care are asemenea așteptări pentru rezidențialul autohton. Și în Cluj-Napoca, orașul care a înregistrat cel mai alert ritm de creștere a prețurilor până acum, există jucători care se așteaptă la o stabilizare a lucrurilor. La sfârșitul anului trecut, Carmen Miron, directoarea de vânzări a agenției Edil Imobiliare, declara că pe piața locală se simte o tendință de temperare a cererii de locuințe, inclusiv din partea investitorilor - care au susținut, în mare parte, avântul creșterii prețurilor (ei generând mai mult de jumătate din achizițiile cu locuințe). Astfel, există deja cumpărători, chiar din această categorie, care dau semne că nu sunt dispuși să-și majoreze la nesfârșit disponibilitatea de plată. Este vorba despre clienți cu bani gheață, care sunt dornici să cumpere, dar care așteaptă să vadă ce se mai întâmplă în piață, așteaptă o stabilizare a prețurilor - și, de ce nu, poate chiar o scădere. Dacă această atitudine din partea investitorilor se va perpetua, ne putem aștepta la o stagnare a prețurilor inclusiv pe piața clujeană în 2018.

Piața veche versus piața nouă

În discuțiile despre o eventuală stabilizare și chiar scădere prețurilor locuințelor se impune totuși o distincție importantă, respectiv între segmentul unităților locative vechi, pe de o parte, și al celor noi, pe de altă parte. Despre locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale, Ahmet Buyukhanli, CEO-ul companiei cu acționariat turcesc Opus Land declara, la finele anului trecut, că tendința de scumpire a locuințelor nou-construite este una firească în contextul actual de piață, fiind justificată prin schimbările survenite în mediul economic în general și în piața construcțiilor în particular.

În opinia sa, este normal ca prețurile locuințelor noi să reflecte atât majorarea ratei inflației, cât și pe cea a costurilor de construcție suportate de către dezvoltatori. Din acest din urmă punct de vedere, tendința este, cu siguranță, una ascendentă, atât în ceea ce privește materialele de construcție, cât cheltuielile cu forța de muncă. În 2017, spre exemplu, doar prețul fierului-beton s-a majorat cu 15-20%, în vreme ce costul forței de muncă a crescut, și el, cu 10-15%, potrivit lui Ahmet Buyukhanli - cea din urmă resursă fiind tot mai greu de găsit pe fondul intensificării activității de construcții pe segmentul rezidențial, în contrapunct cu faptul că mulți muncitori autohtoni sunt plecați în străinătate. Important este și faptul că prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi - și cu atât mai mult o scădere! - ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.