Autostrada Cluj - Borș va fi întârziată de tronsonul de la Zalău

Autostrada Cluj - Borș va fi întârziată de tronsonul de la Zalău
Oficialii de la Transporturi se așteaptă la lucrări dificile pe teritoriul Sălajului

Cu toate că Ministerul Transporturilor a contractat 160 km noi din Autostrada Transilvania (A3), traseul pe viitoarea șosea rapidă între Cluj și Borș va fi fracturat de porțiunea lipsă din zona Zalău, care va fi dificil de realizat.  

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

“Din A3 sunt șanse mari să finalizăm cei 160 km noi pentru care am semnat contractelele, cu excepția celor 3 km din tronsonul Poarta Sălajului – Zalău - Nușfalău, cu Tunelul Meseș, o lucrare foarte grea pentru care execuția va necesita trei ani.

Vrem să legăm Moldova de Transilvania prin A8, Moldova de București prin A7, la A13 să scoatem la licitație execuția tronsonului Bacău – Brașov, din fondurile de coeziune. Vom realiza “Autostrada Nordului”, drumul de mare viteză Suceava – Baia Mare care are și o lege aprobată la nivel prezidențial, deși pe Baia Mare – Bistrița avem o contestație. E o prioritate să legăm toate regiunile între ele și apoi cu Europa, altfel nu putem să dezvoltăm această țară”, a spus ministrul, la TVR1.

Marile proiecte, blocate ani la rând în avize

“Infrastructura de transport va fi coloana vertebrală pe care se va ridica această țară. Avem nevoie de o medie 2% din produsul intern brut pentru proiectele de infrastructură de transport, de parteneriate public-privat. Totuși, e nevoie și de creștere a capacității administrative a statului de implementare a acestor proiecte, altfel vom avea bani de la UE, dar nu îi vom putea folosi.

Mă refer aici la studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Există documentații prost făcute, cu studii geotehnice rău realizate sau parțial care duc la întârzieri sau chiar refacerea proiectelor. Stăm foarte mult blocați în contestații, de aceea trebuie modificată legea achizițiilor publice, în acord cu instituțiile implicate, dar și să fie complete de judecată pe lângă curțile de apel care să rezolve cu celeritate aceste cazuri.

Pe linia ferată Brașov – Sighișoara, în trei ani nu am reușit să semnăm contractul de reabilitare și am ajuns în situația în care 320 de milioane de euro, din bani europeni, i-am pierdut. E nevoie să eficientizăm relația între instituțiile avizatoare, pentru că stăm blocați ani de zile într-un aviz de la un furnizor de utilități. Pe Autostrada Sebeș – Turda (A10) am stat patru ani pentru patru stâlpi.

Pe de altă parte, este nevoie și de o monitorizare profesionistă a implementării acestor proiecte. În acest an am reușim să menținem toate șantierere deschise, deși a fost foarte greu. Pe A3 se lucra timid pe două tronsoane în 2019, astăzi avem deja contracte semnate pentru 110 km, iar din cele 10 tronsoane pe ultimele două le-am scos la licitație în noiembrie. În februarie – martie urmează le semnăm ca să avem A3 în integralitate în direcția implementării, iar în câțiva ani să finalizăm cei 160 km din A3 ”, a declarat Bode.

Banii UE trebuie atrași foarte repede

Pentru infrastructructura de transport pot să fie cheltuite jumătate din cele 80 de miliarde de euro pe care țara noastră le are la dispoziție de la UE în exercițiul financiar 2021-2027, spune Bode. “Nevoia în acest sector este uriașă, avem proiecte mature pe rutier, feroviar, metrou, suntem pregătiți să cheltuim din cei 30 de miliarde de euro pe care România îi primește din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Din fondurile de coeziune, din 28 de miliarde euro, țara noastră poate să cheltuiască 8 miliarde pentru proiectele de infrastructură de transport.

Am dat în trafic anul acesta 90 km de autostradă, 50 km de variante ocolitoare, 200 km de drum național reabilitat, 1.300 km de drumuri naționale cu intervenție de întreținere. Am dat drumul la180 km autostrăzi, drumuri naționale, drumuri expres. Pentru patru ani avem contracte care vizează 440 km de drum de infrastructură mare (autostrăzi, drumuri expres variante ocolitoare, drumuri naționale”.

Aducem tot bitumul din import

Ministrul s-a referit și la companiile care lucrează pe șantierele viitoarelor autostrăzi. “Ar fi extraordinar să avem companii românești pe aceste mari proiecte, din păcate au mai rămas doar câteva, deși una dintre ele este dintre cele mai performante: a finalizat cu un an și trei luni mai devreme centura Bacău.

Aceste firme se confruntă, în afara de competiția pe piață cu marile companii din afară, și cu importante probleme de resurse umane. De aceea, am demarat parteneriate cu universitățile de profil - fiindcă avem din ce în ce mai puțini specialiști care să muncească.

În plus antreprenorii au mari probleme cu materialele necesare: doar 5% bitum e asigurat din piața internă. Statul român are obligația să vină și să sprijine investiții în realizarea unor fabrici locale de bitum care să deservească și constructorii români, și pe cei străini. Statul va sprijini axe de finanțare din fonduri europene care să producă materialele necesare autostrăzilor la prețuri rezonabile”.

Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract – estimat încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. Acesta a fost reziliat în 2013. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte independente, București – Brașov și Brașov – Cluj – Borș, lungimea sa totală fiind de 584 km.

A10 va avea 70 km, fiind împărţită în patru loturi. Primul se întinde pe 17 km, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia, iar lotul doi are 24 km, de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud. Pe lotul 1 antreprenor general este Impresa Pizzarotti (Italia), iar pe lotul 2, Aktor (Grecia). Loturile 3 şi 4 au fost deschise circulaţiei în 2018.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza