Primele două clustere, de energii regenerabile şi de tehnologia informaţiei şi comunicaţii (IT&C), sunt în curs de constituire, iar cele industriale vor fi formate în jurul unor companii importante de profil, conform Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV). Spre ce domenii de inovare trebuie să se îndrepte Clujul pentru a atrage bani a fost principalul subiect al dezbaterilor de ieri.
"Strategia de dezvoltare a regiunii în perioada 2008-2013 prevede că aceste clustere vor viza sectorul IT&C, energiile regenerabile, industria mobilei - în jurul companiei Antares România, transporturile - în jurul societăţii Remarul 16 Februarie, materialele de construcţii, sănătatea, industriile creative", a subliniat Ioana Dragoş, expert tehnic al ADRNV. Alte proiecte ale strategiei vizau înfiinţarea Institutul Regional de Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic Transilvania de Nord, deja funcţional, şi a viitorului Parc Ştiinţific şi Tehnologic Metropolitan (PSTM). "Vrem să atragem patronatele în aceste structuri, de aceea înfiinţăm clusterele. Pentru PSTM urmează să stabilim exact locaţia, să filtrăm domeniile de interes, iar apoi vom elabora o ofertă integrată de servicii de cercetare care să fie aduse la cunoştinţa agenţilor economici pentru ca, în funcţie de interesele lor, să poată opta pentru acestea", a menţionat oficialul ADRNV.
Clusterele sunt concentrări geografice de companii interconectate, institute de cercetare şi agenţii publice, pe anumite domenii specifice care se concurează, dar şi cooperează, a subliniat Gabriela Pîrvu, consilier în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). "Conceptul anglo-saxon este de cluster, cel francez, de pol de competitivitate. Distanţa optimă a clusterului este pe o rază de 150 km. În România avem 13 poli de dezvoltare urbană, şapte poli de creştere şi 47 de parcuri industriale. Recent s-a înfiinţat şi asociaţia clusterelor din ţara noastră, CLUSTERO", a amintit reprezentantul MECMA. În Regiunea Nord-Vest existau 133 de unităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, adică 10% din cele naţionale. 3.290 de salariaţi lucrau la Cluj în aceste unităţi publice şi private, conform unei cercetări a ADRNV. Judeţul avea 102 cercetători la 10.000 de persoane ocupate, dublu faţă de media naţională. Cu toate acestea, Clujul se poziţiona abia pe locul trei pe ţară între centrele ştiinţifice, după Bucureşti şi Iaşi, şi nu avea nici un parc ştiinţific şi tehnologic funcţional.
Adrian Bot, director al Institutului pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare (ITIM), a subliniat că direcţia inovării la Cluj trebuie să fie dezvoltarea durabilă. "Acest telefon Nokia, care la vremea lui era cel mai căutat, este 10% material, 10% cercetare şi 80% promovare. Un iPhone este 20% material, 30% promovare şi 50% ştiinţă. Asta e deosebirea!", a menţionat Bot. "Pericolul este ca România să devină un lot industrial, pe modelul lohn-ului în confecţii. Când a venit Nokia aici, au cântat fanfarele; când a plecat, s-a intonat un marş funebru. S-a văzut că, deşi a creat locuri de muncă, Nokia nu a produs o valoare adăugată mare. Dezvoltarea regională inteligentă va fi dominantă, totdeauna vor fi codaşi şi premianţi, depinde unde vrei să te situezi", a remarcat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Acesta a militat pentru ancorarea strategiilor locale în realităţile mediului de afaceri.
"Toate strategiile sunt zero dacă nu creşte produsul intern brut. Nicolas Sarkozy a făcut un fond naţional de 40 de miliarde de euro şi a adunat 600 de cercetători ca să-i întrebe în ce să îi bage. Ei au depistat 29 de direcţii printre care se numărau nu numai industria aeronautică tradiţională, ci şi haute couture, pentru că au ajuns la concluzia că industria modei este recunoscută în lume", a spus Pârvan. Adrian Răulea, şeful serviciului strategie locală din Primăria Cluj-Napoca, susţine promovarea de brokeri tehnologici, intermediari între ceea ce se produce pe plan local, institutele de cercetare şi ceea ce are nevoie mediul de afaceri. Acesta a amintit, dintre proiectele municipalităţii, Centrul de Excelenţă pentru Industriile Inovative ("Buftea de Cluj"), ce va fi profilat pe industrie de film, televiziune şi design, parcul tehnologic din vecinătatea acestuia, care va fi destinat firmelor inovative mici şi mijlocii, şi PSTM. "Clujul se mişcă, vrea să inoveze. Ne mutăm centrul de interes de la parcurile industriale la cele ştiinţifice", a menţionat Răulea.
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) a dezbătut ieri la Cluj importanţa strategică a inovării şi a transferului tehnologic în dezvoltarea durabilă a Regiunii Nord-Vest. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai mediului universitar şi de afaceri. Proiectul de elaborare a politicilor publice în inovare şi transfer tehnologic, cu o valoare de 13,4 milioane de lei, este cofinanţat din Fondul Social European, fiind aplicat în perioada 2011-2013. ANCS va crea o reţea naţională de manageri de inovare în administraţia publică centrală şi locală pentru a creşte capacitatea de implementare a politicilor europene, iar în final va elabora un standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic.
Succesele cercetării clujene
* Filiala IPA Cluj a elaborat un sistem de monitorizare de la distanţă a hidrocentralelor de pe râurile Someş şi Criş, folosind un robot subacvatic pentru depistarea fisurilor din baraje.
* Studenţii Universităţii Tehnică au creat un model de maşină fără şofer pentru producătorul german de automobile Volkswagen, iar modelul centrului de cercetare multimedia al instituţiei a fost exportat în Grecia şi Cipru.
* Amprentarea izotopică a produselor alimentare pentru stabilirea provenienţei, propusă de ITIM, se aplică în Austria la vinuri şi sucuri de fructe, iar funcţionalizarea nanotuburilor de carbon este folosită în tratamentul cancerului.
Sursa: Conferinţa ANSC
(D.E.)
