Clujul, teren fertil pentru recuperatorii de creanţe

Problemele financiare ale agenţilor economici locali, facturile neîncasate sau dificultăţile în achitarea ratelor s-au transformat într-o oportunitate.

Tot mai multe societăţi clujene se luptă cu creanţele neîncasate sau cu datoriile. Cu toate că pentru mai multe dintre ele această situaţie se traduce în falimente, pentru alţii reprezintă o oportunitate de dezvoltare.

Criza economică a propulsat pe piaţa internă afacerile celor care ştiu să se descurce mai bine cu datoriile sau care pot să realizeze planuri de redresare pentru aproape orice condiţii. Dacă datoriile sau banii neîncasaţi înseamnă pentru agenţii economici o ameninţare a falimentului, pentru recuperatorii de creanţe acestea sunt un teren fertil. Aşa se face că o structură precum Bursa Română de Creanţe şi Debite (BRCD), care în urmă cu câţiva ani era doar o marcă, a ajuns acum o afacere prosperă, capabilă să se dezvolte la nivel teritorial. “Din punct de vedere economic şi financiar, Clujul este un pol de maxim interes pentru noi. Există creanţe de ordin foarte mare aici, dar şi debite foarte mari către bănci, instituţii financiare nebancare, furnizori. Limita inferioară a creanţelor care ne interesează este de 50.000 de euro”, spune Ştefan Păvălache, preşedinte al BRCD.

“În 2006, anticipând criza, am iniţiat Bursa Română a Creanţelor, iar în 2007 am înregistrat marca. Societatea Bursa de Creanţe, lansată recent, este un vehicul comercial. Această nouă entitate economico-financiară şi comercială preia de la persoanele fizice şi juridice rezidente în România tot ceea ce înseamnă debite restante, respectiv creanţe neîncasate de la rău-platnici, debitori, persoane fizice sau juridice”, a explicat Păvălache, cu ocazia lansării reprezentanţei pe Transilvania. BRCD nu face altceva decât să aplice propriile metode, în baza unui contract cu clientul, pentru recuperarea creanţelor (sumele pe care firma le are de încasat şi nu reuşeşte să le recupereze) sau plata debitelor (obligaţiile de plată către bănci, furnizori sau parteneri). Plata serviciilor se face sub formă de comision negociabil în momentul încasării creanţelor sau administrării debitelor.

“Criza economică a dus la defectarea circuitelor financiare. Rolul nostru este reglarea şi închiderea acestor circuite defecte. Acţionăm la ambele capete ale circuitelor, atât în sensul încasării creanţelor posesorilor de creanţe (creditorii), cât şi în cel al administrării de debite pentru debitori. Orice debit restant generează în mod implicit o creanţă neîncasată. Debitul restant constituie cauza, iar creanţa neîncasată - efectul”, explică Ionuţ Butoi, director de dezvoltare la BRCD. În Cluj, cele mai mari creanţe se înregistrează în asigurări, construcţii, imobiliare, zootehnie, turism.

“Scopul va fi să căutăm soluţii pentru aceste firme, astfel încât să nu ajungă în dificultate. Acţiunea noastră îi poate salva de la insolvenţă pe comercianţi”, afirmă Ioan Stoia, director zonal al BRCD. “Creanţele firmelor din zona Clujului au crescut în ultima vreme şi se vor majora în perioada următoare. E o piaţă bună, deşi este vorba despre dificultăţi cu care se confruntă firmele. Diferenţele dintre firmele de recuperări sunt date de comisioane practicate”, spune Monica Paraschiv, director al companiei Transilvania Recuperări Creanţe. Pe piaţa clujeană funcţionează câteva zeci de firme specializate în recuperarea creanţelor, multe fiind reprezentanţe ale companiilor din Bucureşti.

Datoriile agenţilor economici (semestrul I)

Bugetul asigurărilor sociale: 8.183 firme, 72 milioane lei
Bugetul asigurărilor de sănătate: 7.860 firme, 24 milioane lei
Bugetul asigurărilor pentru şomaj: 6.015 firme, 3 milioane lei
Total restanţe către stat: 13.781 firme, 316 milioane lei

Sursa: Direcţia Finanţelor Cluj