Video Dan Schwartz: “Economia Clujului va trece cu bine de pandemie pentru că are un profil echilibrat”

Dan Schwartz: “Economia Clujului va trece cu bine de pandemie pentru că are un profil echilibrat”
Expertul financiar consideră că mediul de afaceri din Cluj îl concurează cu succes pe cel din capitală

Câștigătorii crizei sanitare vor fi antreprenorii care vor fi inventivi și vor identifica oportunități în pandemie, iar cei care nu au reușit să se adapteze schimbărilor din această perioadă vor avea de pierdut, a declarat, la ZIUA LIVE, consultantul fiscal Dan Schwartz, Managing Partner al RSM Romania.

 

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

În preambulul la webinarul organizat de RSM România, ați precizat că 25 octombrie este data limită fixată pentru anumite facilități acordate firmelor. Ce se va întâmpla după acea dată?

Ar trebui să urmeze o echilibrare a relațiilor economice afectate de pandemie. Acum economia se confruntă cu dificultăți legate de scăderea cererii pentru produse de consum, care a intervenit ca urmare a reducerii activității în zonele de retail, HoReCa și altele. Problema cea mai mare a companiilor este acum legată de lipsa de lichiditate, generată de scăderea vânzărilor. Vreau să cred că facilitățile fiscale pe care guvernul le-a pus în vigoare până în momentul de față vor ajuta mediul de afaceri să depășească momentul dificil. S-ar putea însă să fi fost prea puțin. Există și o altă facilitate fiscală despre care s-a discutat și în webinar: acordarea de bonusuri societăților comerciale ce înregistrează creșteri de capital propriu și care își folosesc veniturile pe care le realizează și profiturile pentru dezvoltarea activității. Aceste bonusuri, care vor fi semnificative, între 2 și 15%, vor fi acordate până în 2025 și vor fi susținute din fonduri europene. Este pentru prima dată când statul român îi premiază pe cei care dezvoltă un business, pe cei care încurajează investițiile și nu consumul propriu al acționarilor sau asociaților unei societăți comerciale. Este o măsură binevenită și poate va contracara efectul negativ al așa-ziselor amnistii fiscale, atunci când rău-platnicii au fost încurajați să iasă din dificultăți prin iertări de datorii. De ce să nu îi încurajăm pe cei care sunt corecți? Acest lucru se întâmplă prima dată ca politică guvernamentală. Valoarea minimă, de 2%, va fi acordată tuturor contribuabililor care vor avea o creștere de capital propriu de la un an la altul. Nu este mult, dar e ceva, iar orice astfel de reducere de datorie fiscală este binevenită, deoarece mediul de afaceri are nevoie de lichiditate pentru a putea să își reia activitatea în condiții optime.

Granturile pentru IMM-uri, din fonduri UE, vor avea un efect pozitiv?

Fiind sume de bani care vor fi acordate fără necesitatea rambursării, nu vor pune aceeași presiune pe societățile comerciale precum creditele. La nivel național, o parte dintre aceste granturi vor fi acordate din împrumuturi, iar România se va îndatora. Și chiar dacă o va face în condiții rezonabile, va trebui să ramburseze aceste datorii către UE. Întotdeauna când apar asemenea datorii la nivel național există pericolul creșterii fiscalității. Vreau să cred că guvernanții noștri vor fi suficient de rezonabili și de susținători ai mediului de afaceri încât să nu schimbe politicile fiscale actuale ale României, ci să încerce să rezolve problema colectării impozitelor și taxelor la buget prin reforme necesare la nivelul ANAF. Prin creșterea bazei de impozitare, prin înăsprirea măsurilor luate împotriva evazioniștilor fiscali și prin încercarea de a eradica acest flagel ce afectează economia românească în ultimii 30 de ani.


ANAF are puterea de a aplica tot ce ați spus, în aceste vremuri?

Sovieticii spuneau: “dacă nu știi cum s-o faci, te învățăm; dacă nu poți să o faci, te ajutăm; dacă nu vrei s-o faci, te obligăm”. Aceeași politică aplicată în zona fiscului s-ar putea să dea rezultate. ANAF trebuie educat, ajutat, iar în caz de rezistență ar trebui obligat prin măsuri administrative să își facă datoria. Sunt optimist, deși efectul acestor politici nu se va vedea imediat. ANAF are nevoie de și mai multă digitalizare, și de o schimbare de mentalitate. Am obosit deja noi, cei din mediul de afaceri, să fim considerați mereu hoți, escroci, rău-platnici. Majoritatea actorilor din economia românească sunt oameni corecți, își plătesc taxele la timp și fac eforturi pentru a-și îndeplini îndatoririle față de bugetul statului și față de societate. Noi, ca firmă de consultanță, recomandăm ca atunci când există datorii fiscale să se apeleze la credite bancare, întrucât dobânda bancară este mai mică decât cea fiscală combinată cu penalitățile pentru întârzieri la plată. În plus, dobânda bancară este deductibilă fiscal.


Cum s-au comportat băncile față de clienți în această perioadă?

Au fost circumspecte, prudente. Chiar dacă au existat acte normative care au introdus posibilitatea de garantare a împrumuturilor de către stat, băncile nu au renunțat la regulile de prudență. Au analizat cu o foarte mare atenție situația financiară a solicitanților și au promovat numai acele companii care au avut o situație financiară relativ stabilă și un plan de business care băncilor li s-a părut rezonabil și realist. Băncile nu au făcut rabat de la regulile prudențiale impuse de BNR și de propriile lor metodologii și proceduri.

Cum vi se pare programul Noua Casă față de Prima Casă?

Acesta încearcă să extindă susținerea guvernamentală și va avea probabil o influență asupra pieței construcțiilor și a dezvoltatorilor, iar la nivel social, asupra veniturilor populației, susținute prin astfel de măsuri. Eu nu sunt pentru intervenții puternice ale guvernului în economie decât dacă situația este atât de dificilă încât acest lucru e absolut necesar. În pandemie activitatea în construcții nu a încetat, ceea ce înseamnă că a existat în continuare interes pentru real estate. A doua variantă este că dezvoltatorii și-au asumat riscul de a produce pe stoc și de a livra atunci când populația va începe să își revină financiar după dificultățile pe care le-a întâmpinat în urma măsurilor antipandemie - limitări de deplasare, de activitate. În caz contrar, pericolul va fi mare pentru industrie: un șoc al scăderilor de prețuri pe piață, generat de supraoferta care deja începe să se simtă și de lipsa de cerere determinată de lipsa de lichiditate la nivelul cumpărătorilor.


Înainte de pandemie se lucra cu banul clientului pe piața rezidențială...

Clientul era atât de dornic de o nouă locuință încât își asuma riscul finanțării, al producției. Dacă apăreau probleme la nivelul managementului dezvoltatorului, investiția clientului era până la urmă una pierzătoare. Încă vedem în București clădiri începute și neterminate, lăsate la un stadiu oarecare al procesului de producție, din cauza lipsei de finanțare. Cererea pentru astfel de clădiri neterminate nu e mare din cauza prețurilor pe care proprietarii le solicită în continuare, peste valoarea lor de piață. Are de suferit aspectul orașelor — urbanismul care lasă de dorit. Poate cu ajutorul primăriilor și al fondurilor europene, aceste fantome de clădiri vor fi readuse la viață. În multe state europene un proprietar care nu reușește să își întrețină proprietatea și atentează la estetica urbană este obligat să vândă, iar în acest mod se creează o piață pentru astfel de bunuri. Dacă aceste bunuri s-ar vinde la valori relativ nesemnificative, s-ar găsi imediat cumpărători.


Cum se desfășoară, în această perioadă, consultanța de business?

Activitatea ne-o desfășurăm momentan 90% în birourile noastre, dar cu clienții avem relații complexe, apelând la o diversitate de soluții, de la întâlniri fizice la o paletă de soluții virtuale. Pentru noi, a fost o perioadă de lucru intens; lucrăm îndeaproape cu clienții noștri, și a trebuit să ne adaptăm rapid modul de lucru la tipul de interacțiuni recomandate sau impuse, și să fim chiar mai agili decât înainte. Ne-a ajutat faptul că de câțiva ani dezvoltăm deliberat în echipele noastre exact acele abilități care ne fac să fim mai comfortabili și mai pregătiți pentru schimbare și incertitudine — precum gândirea creativă. Consultanții noștrii s-au concentrat pe anticiparea nevoilor clienților și pe dezvoltarea de soluții (uneori chiar ad-hoc) și de experiențe care să îi ajute să navigheze mai ușor această perioadă.


Care sunt câștigătorii și pierzătorii pandemiei?

Eu nu îi împart pe domenii, ci pe calități. Cei care au reușit să identifice oportunități în timpul pandemiei sunt cei care vor câștiga. Cei care nu au reușit să se adapteze la schimbare – și nu au fost puține cazuri – vor avea de pierdut. În HoReCa, am identificat companii puternic afectate de măsurile anti-pandemie, care au reacționat cu flexibilitate și promptitudine. Apoi, sunt companii care au ieșit mai puternice: mă refer la zona IT, la dezvoltatorii de aplicații, cei care se ocupă de securitatea informației. Cererea pentru astfel de servicii a crescut. Zona de consultanță a beneficiat și ea de creștere. Construcțiile și imobiliarele au rămas într-o zonă de echilibru. Scăderi au fost în retail, HoReCa, transporturi aeriene, unde este mai dificil să pivotezi. Din păcate, industrii de acest gen, care sunt mari consumatoare de resurse, nu vor putea să facă față fără finanțare guvernamentală la un nivel comparabil cu cel de dinaintea pandemiei. În general, câștigătorii au fost cei mai adaptabili, cu spirit antreprenorial, capabili să identifice oportunități. Astfel de oameni sunt întăriți de dificultăți, nu doborâți de ele. Eșecul face parte din succes.


Economia Clujului se baza în general pe IT, imobiliare și servicii...

Pentru IT dezvoltarea va continua, însă pentru piața imobiliară am rezerve, pentru că e puternic legată de conjuctura economică generală — iar dacă aceasta prezintă scăderi, automat și constructorii, și dezvoltatorii vor avea de suferit. Nu trebuie să uităm că și construcțiile sunt mărfuri, chiar dacă pentru consumatorul obișnuit ele sunt privite ca investiții. O clădire este un bun a cărui valoare se stabilește pe piață, în baza cererii și ofertei. Clujul își bazează activitatea pe IT-iștii din birouri, însă mulți lucrează acum de acasă. Dacă administratorii acestor companii observă că au costuri mai mici cu chiriile, cu utilitățile, își îndeamnă oamenii să lucreze de la distanță, încercând să controleze costurile administrative. Iar aceasta poate să genereze scăderi de business în zonele de real estate și construcții. Deci e posibil (dar nu obligatoriu) ca solicitările pentru spații de birouri să scadă. Clujul este, totuși, un oraș echilibrat dezvoltat, cu accent pus pe IT și pe servicii. Să nu uităm că avem și industrie în Cluj care funcționează foarte bine, deci cererea pentru construcții în zona industrială s-ar putea să rămână constantă, mai puțin afectată de pandemie. Pericolul cel mai mare în real estate îl reprezintă acele bule imobiliare, prin care am trecut și în 2008-2009, când prețurile se duceau invariabil în sus, susținute de o supraîndatorare încurajată la nivel politic. Banii se obțineau atunci cu mare ușurință, problema apărând când trebuiau dați înapoi. În primele luni de pandemie populația a încercat să investească în bunuri imobiliare, iar în București s-a înregistrat o creștere, deoarece populației i se părea că e bine să investească în ceva aparent stabil, uitând că orice casă, orice teren este supus legilor pieței.


Să nu uităm că la Cluj majoritatea apartamentelor se cumpărau “cu sacoșa”, respectiv cu banii jos, dar acum nu mai intră nici valuta de la cei plecați în străinătate.

Exact asta s-a întâmplat, oamenii au scos banii din bănci, de la saltea. Teama de devalorizare a fost foarte mare. Între timp piața s-a mai liniștit, oamenii încep să înțeleagă că pandemia nu este sfârșitul lumii — că și dacă trecem printr-o perioadă dificilă n-am ajuns chiar la capătul istoriei. Pentru a-ți recupera investiția va trebui să o valorifici într-un mod oarecare; dacă nu locuiești în clădire, va trebui să o închiriezi. Cui, dacă nu există cerere pe piață? Iar dacă nu ai cum să o vinzi, să o închiriezi, investiția ta devine pierzătoare. Acest lucru este valabil atât pentru populație, cât și pentru business-uri care au decis să facă locuințe pe stoc, fără să fie sigure că au o clientelă asigurată într-un interval de timp rezonabil. Clujul va rămâne în continuare un concurent puternic al Bucureștiului, ceea ce e foarte bine pentru că cele două orașe duc România mai departe.

Dan Schwartz este co-fondator și Managing Partner al RSM Romania, companie de servicii profesionale de audit, taxe și consultanță ce activează de peste 25 de ani pe piața locală. Experiența sa antreprenorială i-a facilitat o înțelegere aprofundată a mediului de afaceri din țară și a provocărilor pe care sustenabillitatea, dezvoltarea și stabilitatea unui business le presupun.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza