Investitorii străini ocolesc Ardealul

Investitorii străini ocolesc Ardealul
Regiunea Nord-Vest (RNV) are un nivel redus al investiţiilor străine directe, de doar 6% la nivel naţional, cu toate că este a treia zonă a României ca aport la produsul intern brut, cu 11,5% din acesta, conform raportului „Economia României, evoluţii recente şi perspective” al Băncii Transilvania (BT).

„Distribuţia sectorială în regiune este similară cu cea naţională, cu excepţia intermedierilor financiare, tranzacţiilor imobiliare şi comerţ, transport, hoteluri – restaurante – catering. Există o pondere ridicată a tranzacţiilor imobiliare, de 10,8% faţă de media naţională de 9,2% în 2014, dar şi un nivel redus al şomajului faţă de media naţională”, observă Andrei Rădulescu, senior economist al BT. 
 
El remarcă riscul depopulării şi al deprecierii capitalului uman în RNV. Cu toate acestea, nivelul populaţiei rezidente s-a micşorat mai puţin în RNV, în perioada 2012-2016, decât scăderea procentuală la nivel naţional. Rata abandonului şcolar în Ardealul de Nord este de 19%, aproape dublă faţă de cea din România şi din Uniunea Europeană (11%). 
 
Salariile de aici sunt la jumătate faţă de cele din regiunea Bucureşti – Ilfov, iar rata şomajului (de 3%) se află sub cea naţională (de 5%). PIB pe locuitor în RNV este de 15.000 de euro, în comparaţie cu 39.000 de euro în Bucureşti – Ilfov şi de 28.000 de euro în UE. 
 
Cel mai important aport la PIB în RNV îl aduc industria, comerţul, tranzacţiile imobiliare, administraţia publică şi tehnologia informaţiei (IT). Investiţiile străine cele mai mari în 2015 le-au avut regiunile Bucureşti-Ilfov (60%), Centru (10%) şi Vest (9%), conform Băncii Naţionale a României. 
 
Raportul menţionează că economia României se află într-o fază de supraîncălzire, cu o dinamică în accelerare de 5,7% în trimestrul I al acestui an, cu revenirea în teritoriu pozitiv a dinamicii anuale a preţurilor de consum, dar şi cu un nivel redus al investiţiilor publice şi cu o lipsă de manevră în materie de politică bugetară. 
 
Economistul clujean relevă consumul populaţiei, în accelerare de 7,4% de la an la an, influenţat de majorarea veniturilor, reducerea sau eliminarea taxelor, evoluţia credităţii şi efectul de avuţie. Dacă investiţiile productive au continuat să scadă, exporturile şi importurile s-au accelerat. Cea mai mare contribuţie au avut-o sectoarele IT, denumit „steaua economiei” (+15,3%), industria (+6,7%), comerţ (+7,3%). 

Comenteaza