Linia de „TGV” Cluj – Oradea, pe banii americanilor

Linia de „TGV” Cluj – Oradea, pe banii americanilor

Ministrul transporturilor, Lucian Bode, propune ca linia feroviară de mare viteză Coșlariu – Cluj-Napoca – Episcopia Bihor să se realizeze cu fonduri americane. Acordul încheiat recent cu SUA prevede o finanțare de 8 miliarde $ pentru proiecte energetice și de infrastructură în România.

România a propus dezvoltarea proiectului de cale ferată Rail-2-See, de la Marea Neagră la Marea Baltică, din care țara noastră ar putea realiza cu americanii tronsoanele Coșlariu - Cluj-Napoca și Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, a explicat ministrul transporturilor, la Hotnews.ro.

„Avem deja o parte din coridoare ferate finalizate pe ruta propusă de noi, din fonduri europene. Ne dorim să realizăm legăturile feroviară între Coșlariu și Cluj-Napoca (105 km), respectiv Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (166 km) pentru că acesta este traseul cel mai scurt posibil spre granița cu Ungaria.

Noi avem finanțare europeană 85%, cofinanțare 15% din partea României, iar aici ar interveni componenta de parteneriat public-privat. Adică noi să venim către parteneri, companii americane, fonduri de investiții din SUA și să spunem: acesta este proiectul nostru, atât contribuim noi, din fonduri UE și atrase, atât este cofinanțarea. Va fi nevoie de un consultant care să spună care este traseul optim.

Până atunci România își continuă lucrările pe Coridorul IV Pan-European care trebuie să fie închis pe partea de cale ferată până în 2030. Continuăm proiectul Cluj – Episcopia Bihor, unde se lucrează la studiul de fezabilitate; în primăvară vom avea acordul de mediu și vom lansa licitația pentru proiectare și execuție, vorbim aici de 1,5 miliarde de euro, pentru că sunt incluse și alte lucrări, pasaje. Se va putea poate finanța de către firme americane, dacă decidem că acesta este traseul.

Pentru ruta de la Coșlariu la Cluj am cerut finanțare europeană dintr-o axă din care România a tras deja 800 de milioane de euro, dar din păcate a pierdut și 330 de milioane că nu a reușit să finalizeze la timp cele trei contracte pe ruta Brașov – Sighișoara. Vom dezvolta traseul Constanța – Gdansk; vom decide cât va fi realizat din bani europeni, cât din surse private, cât din surse guvernamentale”, a menționat Bode.

Licitație complicată pentru Autostrada Transilvania

El a prezentat stadiul celor mai importante autostrăzi ale României. “Sunt 350 km de autostrăzi, drumuri expres și variante ocolitoare la care vom lucra anul viitor, în valoare totală de 18 miliarde de lei. Pentru sectorul Poarta Sălajului – Nușfalău al Autostrăzii Transilvania (A3) sunt deja lansate procedurile. Anul acesta am dat în trafic 25 km din A3. Alți 45 km de autostradă pot fi funcționali la nivel național anul acesta, deci putem ajunge la 90 km dați în funcțiune în 2020.

Sectorul Poarta Sălajului - Zalău - Nușfalău (41 km) din A3 va costa 800 de milioane de euro și va include tunelul Meseș (3 km), cel mai lung care se va construi în România. Aici avem o licitație cu precalificare, sperăm să semnăm cât mai repede contractul de proiectare și execuție. Sectorul Suplacu de Barcău - Chiribiș (24 km) va fi relicitat în noiembrie și se va putea semna la începutul anului viitor.

La sectorul Ungheni – Acățari (10 km) vom relua procedurile, deoarece e important pentru Târgu-Mureș; din păcate în prima fază nu s-a prezentat niciun solicitant. Sectorul Târgu-Mureș – Brașov, care inițial făcea parte din A3, dar apoi abandonat, e susținut de actualul guvern pentru a lega centrul țării de Transilvania".

Lotul 2 din Sebeș - Turda, amânat pe anul viitor

"Sperăm ca lotul 1 din Autostrada Sebeș – Turda (A10), de 18 km, care este gata în proporție de 95%, să fie dat în trafic până la finele anului. Este încă mult de lucru pe ambele loturi, pe primul avem și un litigiu cu antreprenorul pentru niște pretenții mai vechi din contract, până acum a fost plătit la timp. Ei spun să le livrăm banii ca să lucreze în continuare pe lotul 1.

Pe lotul 2, din păcate, cei de la Aktor (Grecia) nu s-au ținut de cuvânt. Le transmit să se trezească pentru că ei au venit în România să muncească, să își respecte contractul. Nu ne permitem să mergem la nesfârșit cu această tergiversare, nu vreau să ajungem la reziliere, dar nici nu permit să nu se achite de obligațiile asumate prin contract. Din păcate, lotul 2 nu va fi gata în acest an.

Ideea este că trebuie să consumăm cât mai mulți bani din Programul Operațional Infrastructura Mare POIM actual. Trebuie să ne mișcăm repede pentru a fi realizate proiectele din fondul de reziliență. În plus ne trebuie un plan de infrastructură, la nivel național, pe 10 ani, care să se respecte de către orice guvernare, cu proiecte care se ridică la 74 de miliarde de euro”, a menționat Bode.

Proiect scos din nou de la sertar

Compania Naţională de Căi Ferate a propus în 2017 reactualizarea studiului de fezabilitate în vederea electrificării și dublării liniei Cluj - Episcopia Bihor pentru ca trenurile să atingă viteze de până la 160 km/h. CFR SA are ca obiectiv strategic realizarea celei de-a doua rute electrificate în relaţia cu Ungaria. Investiţia va contribui la preluarea parţială a traficului dinspre şi spre Vestul Europei. Pe ruta Bucureşti – Oradea erau prevăzute pentru achiziţie 12 locomotive electrice şi șapte rame electrice.  

Cea mai mare finanțare primită din SUA

Ministrul economiei, Virgil Popescu a semnat în SUA un acord de cooperare interguvernamentală pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă. Proiectul de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă a viitoarelor proiecte comune de dezvoltare economică și energetică. Este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum din SUA de țara noastră. Printre proiectele de infrastructură propuse spre finanțare se numără Via Carpatia, cu conexiuni feroviare și rutiere care să lege Grecia de Lituania prin România. Partea română a propus ca ruta să străbată doar state membre ale UE și NATO, iar traseul de 2.300 km să fie parcurs în 26 de ore.  

loading...
Comenteaza