Supravieţuitorii crizei şi-au premiat liderii

Societăţile cu cele mai mari cifre de afaceri şi profituri au fost onorate în cadrul unei ceremonii care a adunat reprezentanţii Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor.

 

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj şi-a premiat ieri seară membrii cei mai de seamă, în cadrul unei gale care a avut loc la Grand Hotel Napoca.

"Le mulţumim tuturor celor prezenţi aici care au reuşit să supravieţuiască acestui tsunami al crizei economice. Am şi eu afaceri şi ştiu ce înseamnă acest lucru", a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. El a adăugat că există mulţi investitori de calibru care vor să ocupe parcurile industriale ale Clujului, însă capacitatea acestor zone este limitată, ele fiind deja acontate. "Toată lumea vrea în parcul de la Jucu, pentru că acolo a venit şi Nokia, deşi le-am propus şi Feleacu, şi Câmpia Turzii", a menţionat liderul judeţean. Acesta a precizat că judeţul are deja trei clustere de tehnologia informaţiei şi unul de industrie a mobilei şi că ocupă primul lor în privinţa exporturilor IT, înaintea Bucureştiului.

"Primăria Cluj-Napoca trebuie să se implice mai mult în stimularea mediului de afaceri local. Cu toate că la gala de anul trecut viceprimarul de atunci, Attila Laszlo, ne-a promis că în curând ne vom muta în clădirea pe care am obţinut-o în instanţă, cea în care funcţiona Casa Municipală de Cultură, în Piaţa Unirii, încă tot nu am primit cheile de acolo. Ba am pierdut între timp şi banii europeni pentru proiectele pe care voiam să le derulăm în acel spaţiu. Mai mult decât atât, am primit somaţii pentru o sumă care se apropie de 80.000 de lei şi ameninţări de executare silită", a atras atenţia Augustin Feneşan, preşedintele APM Cluj.

Organizaţia a premiat ieri cei mai buni agenţi economici ai săi, incluşi în clasament în funcţie de cifra de afaceri pe anul trecut şi de profitul net înregistrat. Aceştia sunt ARL, Oncos, Rematinvest, Ten Gaz (întreprinderi mari), AX Perpetuum, Eurocardinal, Eximtur, Net Brinel, TSE Development (întreprinderi mijlocii), Asedia Grup, ASSA Grup, Bronto, Eda Comtrans, Electro Vest, Emuge Franken Tools, Europaexpediţie, Wincon (întreprinderi mici), A & N & T, Accent Jobs, Arhimex - Service, Tehnomag, Teraplast (microîntreprinderi), BS Recycling, Bufab România, Exsteeel Engineering, Hamburger Recycling, Lunch Box şi Real International Security (întreprinderi nou înfiinţate).

Mizează pe angajaţi

Augustin Feneşan, preşedinte APM: "Am trecut pe planul doi topul în 2012 şi pe primul managementul performant. Resursele umane vor face diferenţa în afaceri 2013, an în care nu se întrevede nimic promiţător. Plecările Nokia şi Mechel demonstrează că suntem supuşi intemperiilor. Trebuie să ne întâlnim la intervale regulate cu reprezentanţii administraţiei pentru a dezbate problemele care se ivesc în faţa mediului de afaceri. Din 3,9 milioane de angajaţi din România, 2,4 milioane sunt la întreprinderi mici şi mijlocii. Fără o infrastructură modernă şi investiţii vom avea probleme. Singura sursă de finanţare o reprezintă acum fondurile europene. Dacă atrăgeam toate fondurile UE, România avea o creştere economică de 3,6% anual. Și lipsa de iniţiativă a unor parlamentari este un eşec, deşi un parlamentar spunea că majoritatea banilor pe proiectele de resurse umane s-au dat pe criterii politice".

Bătaie pe fondurile europene

Emil Boc, primar Cluj-Napoca: "Ştiu prin ce greutăţi aţi trecut voi, investitorii. În continuare nu va fi lapte şi miere, va fi cel puţin la fel de greu. Vedeţi că Franţa a fost retrogradată pentru prima dată de la ratingul AAA, o ţară care este un motor important în Uniunea Europeană. Pentru mandatul 2016-2020 se va ajunge la o singură structură de repartizare a fondurilor europene în România, nu nu mai multe autorităţi de management. Acreditarea unei noi structuri la UE durează 1-2 ani. Tratatul de guvernanţă fiscală spune că ne vor tăia din fondurile europene dacă nu respectăm rigorile impuse. Statele din UE nu vor mai face majorări de bugete sociale fără venituri pe termen mediu şi lung. Resursele trebuie să meargă pe investiţii şi pe locuri de muncă ca să asigure venituri care să să acopere bugetele sociale. Aceeaşi atitudine va fi şi la Cluj-Napoca: orientarea bugetului local spre investiţii şi păstrarea impozitelor şi taxelor la acelaşi nivel, cu toate că legea ne permite să le majorăm cu 60%. Prin parteneriate public-private vom crea un nou spital regional de urgenţă şi alte proiecte mai mici".

Dezastrul de la Câmpia Turzii

Gheorghe Vuşcan, prefect Cluj: "Vreau să cred că n-am fost invitat politic aici pentru că instituţia prefectului nu face politică, ci administraţie. Din păcate, la oamenii de afaceri ne gândim doar în perioade electorale sau atunci când le aplicăm taxe. Marile companii sunt acelea care produc produsul intern brut al României. La nivelul judeţului Cluj trebuie să ne regândim strategia de a sprijini şi companiile româneşti, nu numai cele multinaţionale, să vedem ce legislaţie să modificăm. Sunt multe lucruri care blochează derularea afacerilor. Nu mai găsim meseriaşi pe piaţa muncii: atât de mult am reformat şcoala profesională până am nenorocit-o. Ambasadorilor care vin la Cluj le spunem doar despre investiţii şi locuri de muncă, ştiţi cu toţii ce dezastru avem la Câmpia Turzii".