Cluj, Klausenburg, "Der Kaiser"

Cluj, Klausenburg,
Autoironie şi indulgenţă se regăsesc în deviza născocită zilele trecute într-o discuţie cu un bun amic german, inspiraţi de panorama care se deschidea sub privirile noastre. Cluj, Klausenburg... "Der Kaiser"! Glumă-neglumă, încercam să găsim un termen atotcuprinzător pentru ceea ce, după ani de creştere şi ani de criză, mai reprezintă atuurile şi avantaje Clujului - centru urban obişnuit cu o reputaţie mult mai bună în alte vremuri recente, şi pe care TIFF-ul o reînvie, norocos, la fiecare început de vară.

S-a ivit, în cap de listă, densitatea de companii IT capabile să susţină mai vechiul proiect local de a crea o Silicon Valley - sau poate un Digital Media City -, spaţiu concentrat pe cercetare, inovaţie, pe servicii de tehnologie a informaţiei şi care ar atrage probabil cel mai mare număr de investitori. Că domeniul e vital în noua economie globală, şi că el poate crea în jurul lui un cluster de primă linie europeană, sunt chestiuni deja discutate. Iar de parcuri tehnologice şi industriale cel puţin Clujul nu duce lipsă. Punct câştigat în economia naţională şi euro-regională.

Deocamdată - spune Ministerul Economiei -, Nord-Vestul are cea mai bună poziţionare în constituirea de clustere, aglomerând dinamic, interconectând afaceri şi servicii şi instituţii anexă. Domeniul high-tech e în vârful listei, dar totuşi, în constituirea acestor poli se poate merge pe căi noi, legate de tot ceea ce zona Clujului a dobândit în timp ca savoir-faire, cu o recunoscută performanţă. (Sunt companii locale care marchează profilul economic al ţării; nu trebuie date neaparat nume, dar atunci când tranzacţionarea unora şi profitabilitatea altora ajung şi pe terminalele Bloomberg sau în Financial Times, începi să îţi dai seama că - orice s-ar spune - Clujul îşi are intrările lui în economia "cea mare", chiar dacă mai rar. De ce să nu construieşti mai departe pe asemenea rute ?...)

Suficiente aptitudini şi oportunităţi are Clujul în a valoriza şi reînvia vechi şi bune tradiţii de Mitteleuropa, cu care oraşul e familiar prin însăşi apartenenţa lui geografică şi moştenirea istorică. Gustul pentru Austria şi Germania e de mult format. O privire pe hartă arată că - în spaţiul vechiului Imperiu centrat pe Dunăre - apare un "cluster" de capitale (Viena, Bratislava, Budapesta) căruia Praga îi este o contra-greutate la vest, iar Zagreb în sud-vest, dar care la est (o spuneam şi altă dată), între Dunărea de mijloc şi Carpaţi, pe un spaţiu mult mai vast, are nevoie de un alt centru, cel care să fie "Der Kaiser" - împăratul şi totodată substitutul de Împărat. Acest centru regional, prin poziţie şi capacităţi ar putea şi, mai mult, ar trebui să fie Clujul: nu pentru că o spun eu, ci pentru că resursa umană locală, universitatea şi mediile de afaceri pot să îl clădească într-un viitor foarte apropiat, cu condiţia să continue să-şi aprofundeze legăturile, mult mai dense în ultimii ani.

Şi dacă tot venise vorba de poziţionări şi centre: cu Apusenii lângă, şi parcul natural de acolo premiat ca destina?ie turistică de excelen?ă europeană în 2009, cu zone amenajate pentru ski (...mai au ele nevoie un pic să crească...), cu terenuri de golf tot mai bune, cu lacuri montane mari, vârfuri şi văi de un excepţional pitoresc, cu prea-plin de istorie şi monumente arhitecturale, Clujul ar trebui să devină şi centrul unei arii cu o destinaţie turistică foarte bine definită prin caracter. (Ce să mai vorbim de întreaga Regiune de Nord-Vest, atât de bogată în asemenea avantaje ?)

Alături de nume de prestigiu invitate de Universitate, alături de litere, muzică şi artă, un TIFF e doar începutul promisiunii - pe care statutul de capitală culturală a Europei în 2021 ar trebui să îl consacre incontestabil - că oraşul se poate erija în poziţia de centru de cultură şi evenimente internaţionale. Treptat, vezi că se maturizează în gusturi o comunitate locală mai sofisticată şi mai pro-activă, inclusiv în alte domenii de creaţie. (Şi se prea poate ca, foarte curând, o iniţiativă privată să dea un suflu nou vieţii culturale şi internaţionale de aici.)

(Nu în ultimul rând - şi aici e marea supărare a unor transilvăneni de bună-credinţă - Clujul ar face bine să genereze o alternativă politică. Un partid nou, cu bază regională, dar cu vocaţie naţională: aşa cum o face CSU în Germania, şi în aceiaşi termeni creştin-democraţi. Sugestia circulă de măcar doi ani în spaţiul public klausenburghez, cu argumente dintre cele mai pertinente, fără ca cineva, totuşi, să se încumete a fi un Franz Josef Strauß al Transilvaniei - ca să nu spun un al doilea Maniu. Ei bine...)

Ne-am terminat cafelele, am privit hârtiuţa celor "şase puncte de la Cluj" gata să o arunc, ne-am tachinat pe motiv că putem discuta zile întregi la nivel teoretic, dar simţeam că, parcă-parcă, cine ştie, nu merită aruncată... Am vârât-o în buzunar. În fond, e schiţa unui Cluj potenţial... "Der Kaiser."

Comenteaza