Cum arată HĂRȚILE PSIHOLOGICE ale României. Daniel David: „Acum putem da un răspuns mai riguros și mai sistematic"

Vă întrebați cum mai stă treaba cu „ardelenismul”, „moldovenismul” și „muntenismul”? Iată ce relevă un studiu realizat de un grup naţional de cercetare coordonat de Universitatea ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca:

''Românismul'' bate ''ardelenismul'', ''moldovenismul'' şi ''muntenismul'', arată un studiu realizat de un grup naţional de cercetare coordonat de UBB Cluj-Napoca care a propus o analiză mai detaliată a profilului psiho-cultural al ţării. Studiul a folosit "hărţi psihologice" la nivel de zone ale ţării - prestabilite geografic/administrativ-teritorial şi/sau derivate psihologic, pentru a le relaţiona apoi cu inegalităţile/polarizările economice.

Variabilele psihologice analizate în acest Raport la nivel de județ/regiune de dezvoltare/macroregiune/provincie istorică au fost: 

• atributele psihoculturale - colectivism/individualism; concentrarea/descentralizarea puterii sociale; evitarea incertitudinii; competiția/consensul; orientarea pe termen lung/scurt; indulgența);
• trăsăturile de personalitate - stabilitatea emoțională; extraversiunea; deschiderea; agreabilitatea; conștiinciozitatea;
• inteligența generală; 
• încrederea interpersonală;
• factori cognitiv-comportamentali - experiențe negative percepute; cogniții raționale/iraționale; emoții pozitive și negative; satisfacția cu propria viață.   

Rectorul UBB, psihologul Daniel David spune că după apariţia monografiei dedicată psihologiei românilor era mereu întrebat despre diferențele psihologice de pe teritoriul țării, întrebare la care a putut răspunde atunci doar parțial.

"După apariţia monografiei dedicată psihologiei românilor eram mereu întrebat despre diferenţele psihologice de pe teritoriul ţării. Nu am putut răspunde atunci mai riguros şi sistematic, ci doar parţial, focalizat pe câteva atribute psihologice alese mai puţin sistematic şi/sau adesea ipotetic. Acum putem da un răspuns mai riguros şi mai sistematic, deşi există încă loc de îmbunătăţiri şi aici. Astfel, rezultatele arată că, în general, există o tendinţă spre o omogenitate a distribuirii atributelor psiho/-culturale/psihologice pe suprafaţa ţării, astfel că, în general, 'românismul' bate şi 'ardelenismul' şi 'moldovenismul' şi 'muntenismul'! Într-adevăr, mişcarea populaţiei între aceste zone geografice şi politicile naţionale comune au redus eventualele diferenţe majore existente cândva. Cu toate acestea, există şi unele diferenţe geografice semnificative statistic şi ecologic", declară coordonatorul proiectului, rectorul UBB, Daniel David. 

Conform autorilor studiului, diferențe semnificative statistic și ecologic pentru celelalte variabile psihologice apar mai ales la nivelul regiunilor de dezvoltare (nu la nivel de macroregiuni sau regiuni istorice):

•  încrederea în oamenii întâlniți prima dată (Centru > Sud-Est);
•  încrederea în oamenii de altă naționalitate (București-Ilfov > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Muntenia; Nord-Vest > Sud-Est; Nord-Vest > Sud-Muntenia; Vest > Sud-Muntenia),
•  încrederea în oameni de altă religie (Centru > Sud-Muntenia; Centru > Sud-Vest; Nord-Est > Sud-Muntenia; Nord-Est > Sud-Vest; Nord-Vest > Sud- Muntenia; Nord-Vest > Sud-Vest),
•  experiențe negative percepute (București-Ilfov > Centru),
•  cognițiile raționale (Nord-Vest > Nord-Est; Sud-Muntenia > Nord-Est)
•  emoții pozitive (Nord- Vest > Nord-Est).

La nivel de județe, diferențele psihologice sunt exploratorii în această fază a cercetării (așa cum apare menționat în Raport), acestea căpătând însă un rol important în modelările viitoare mai complexe, cu impact asupra GINI/PESH.

Transilvănenii, mai conștiincioși

Autorii studiului spun că Țun atribut interesant este conștiinciozitatea, care, deși nu atinge valoarea ecologică stabilită, este semnificativ statistic și apare sistematic la niveluri diferite de analiză, în favoarea Transilvaniei”.

„Spațiul vestic este caracterizat dominant de stimularea autonomiei indivizilor și descentralizarea puterii. Raportându-ne la provinciile istorice, psihocultural, în cazul autonomiei indivizilor, ordinea este Transilvania, Țara Românească și Moldova, iar în ceea ce privește descentralizării puterii, ordinea este Țara Românească, Transilvania și Moldova. Diferențele sunt însă minime și/sau în aceeași clasă, în condițiile în care toate cele trei regiuni istorice sunt încă grevate de colectivism și concentrarea puterii. Aceste diferențe s-ar putea însă să conteze în modelele finale mai complexe, alături de alte variabile psihologice, cu implicații pentru GINI/PESH”, a adăugat rectorul UBB.

Raportul proiectului, prezintă acum doar analiza psihoculturală a diverselor zone ale țării, relaționarea atributelor psihologice cu ceilalăți indicatori urmând să fie realizată la finalizarea proiectului, în 2021 – 2022.