Premieră la Cluj. Desenele animate, utilizate pe post de psihoterapie

Desenele animate, elementele care fascinează universul copilăriei, pot fi utilizate şi în scopuri terapeutice şi nu doar ca formă de divertisment. Specialiştii clujeni au realizat o serie de animaţii care îi ajută pe micuţi să facă faţă unor emoţii negative precum furia, vinovăţia sau anxietatea.

Mai mulţi specialişti ai departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, coordonaţi de profesorul Daniel David, au lucrat timp de opt ani la elaborarea unor desene animate cu scopuri terapeutice, special concepute pentru a-i ajuta pe copii să depășească anumite stări. Animaţiile, care au primit numele eroului principal - Retman, implementează principiile de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală.

"Retman este un personaj al institutului american Albert Ellis (preluat în anul 2007 de către o echipă de psihologi români, n. red) şi este, de fapt, un avatar într-o formă de terapie. Cu acest personaj vrem să ducem psihoterapia la oameni. Vedeţi că psihoterapia este un bun care trebuie să ajungă la oameni, nu doar prin cabinetul de psihoterapie, nu doar prin psihologie, ci prin diverse cărţi sau materiale cu rol educaţional. Retman a fost reprezentat în benzi desenate, în poveşti raţionale pentru copii, îl avem ca robot şi, de data aceasta, ca desen animat. Din ceea ce ştim noi, sunt primele desene animate psihoterapeutice, de orientare cognitiv-comportamentală", a explicat psihologul Daniel David, coordonatorul proiectului.

Până acum au fost lansate cinci episoade: un film cu caracter general, care face introducerea în poveste şi patru filme focalizate pe probleme pe care copiii le întâlnesc în viaţa de zi cu zi, adică probleme de axietate, depresie, furie, vinovăţie.

"Este astfel gândit încât cartea poate să fie utilizată de către părinţi, educatori, învăţători. Emoţiile pe care noi le avem nu sunt determinate de evenimentele de viaţă, ci de modul în care noi gândim, iar gândurile care generează probleme emoţionale sunt de patru categorii: catastrofale - unii dintre noi avem tendinţa să catastrofăm şi atunci devenim anxioşi, unii dintre noi să gândim într-o manieră globală şi devenim depresivi, alţii, să nu avem toleranţă la frustrare şi atunci nu putem suporta acest lucru, iar foarte mulţi gândim într-o manieră rigidă - ne formulăm scopurile şi dorinţele în termen de <<trebuie>>, ca necesitate.

Şi atunci am încercat să creăm personaje în funcţie de fiecare cogniţie iraţională. De exemplu, îl avem pe Catastrofus (pentru catastrofare), îl avem pe Descurajatus (pentru procesul de evaluare globală), îl avem pe Necesarus (pentru gândirea rigidă, absolutistă) şi pe Frustratus (pentru lipsa toleranţei la frustrare); şeful tuturor este gândirea iraţională şi anume Iraţionalus, care luptă cu Retman pentru a avea impact", a precizat David.

Materialele le sunt dedicate atât copiilor mici (de 6,7 ani), cât şi adolecenţilor: chiar dacă atitudinea copiilor va fi una diferită, mesajul perceput va fi cel corect, spun specialiştii. Aceste producţii au scopul de a reduce emoţiile negative şi de a îi învăţa pe micuţi cum să facă faţă situaţiilor în care se regăsesc zi de zi, atât în şcoală, cât şi acasă. Primele rezultate obţinute în cadrul proiectului au arătat că tehnica are, într-adevăr, efect asupra reducerii problemelor şi presiunii emoţionale.

"Noi am testat în câteva etape aceste desene, timp de aproape doi ani, în şcoli. În ceea ce priveşte partea lor de implicare, copiii se întâlnesc cu probleme pe care ei le văd zilnic: au anxietăţi, le este frică să prezinte proiectele la şcoală, diferite probleme afective sau conflicte cu părinţii şi în lumea lui Retman văd toate aceste probleme, prin personajele care au aceleaşi probleme ca şi ei.

Şi atunci sigur că putem utiliza aceste desene animate ca suport, iar părinţii pot învăţa cum anume să discute cu copiii şi să îi ajute să îşi gestioneze emoţiile. Am avut copii care au vizionat desenele şi pe care i-am întrebat, mai apot, cine este Retman, iar ei au răspuns că <<este un terapeut care te face să fii mai fericit>>", a explicat Anca Dobre, consilier psihologic.

Echipa va continua să dezvolte proiectul şi vor fi create noi episoade, în care să fie abordate mai multe probleme care vor viza teme precum autocontrol în diferite situaţii, controlul alimentar sau consumul de droguri. La realizarea clipurilor de animaţie "Retman şi Retmagia" au contribuit specialişti ai Universităţii de Artă şi Design din Cluj.

"Sunt desene animate care nu au ca scop doar divertismentul şi atunci am avut anumite limitări, chiar şi din punct de vedere al scenariului am avut anumite discuţii pentru că, probabil din punctul meu de vedere trebuia să fie mult mai spectaculos. Dar avem în faţă un produs cu o anumită destinaţie", a precizat Bencze Laszlo, grafician.

Odată cu filmul a fost lansată şi o carte, cu acelaşi titlul, care poate fi deja găsită în librării sau pe internet. Treptat, episoadele de desene animate vor putea fi urmărite gratuit, pe site-ul personajului Retman, însă coordonatorii proiectului nu exclud posibilitatea colaborării cu posturile de televiziune. Personajul urmează să fie şi eroul unui joc pe calculator, în cadrul unui proiect al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie de la UBB, finanţat din fonduri europene.