Presa din România, după 20 de ani: ce spun primii profesori clujeni

Conferinţa Internaţională „Media Convergence" marchează 20 de ani de învăţământ jurnalistic la Cluj-Napoca. Emil Boc şi Vasile Boari, primul decan al FSPAC au radiografiat, pentru ZIUA
de CLUJ, mass media din România.

de CLUJ, mass media din România. ">

Agitaţie la 7 minute după ora 12:00 în amfiteatrul 101 al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC). 20 de studenţi şi de două mai multe camere de filmat, aparate foto şi invitaţi marchează 20 de ani de învăţământ jurnalistic clujean. Evenimentul e organizat de Departamentul de Jurnalism al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Ascunse după un laptop, trei studente la masteratul Media Communication explică tot ce înseamnă, dincolo de îmbrăţişări, de networking şi de felicitări între cadrele didactice, "Media Convergence". Conferinţa. „Au venit oameni importanţi pentru domeniu şi avem şansa să învăţăm chiar de la ei noutăţile", spune Mihaela Trombiţaş. Pe masă tronează cartoanele cu invitaţii: Dan Lazăr, Emil Boc, Călin Hinţea, Elena Abrudan şi Roger Hamlin. Unii din broşură, iar alţii de la profesori, mai râzând, într-un sfert academic, aflăm că important e „să-l vedem pe nenea ăla Jenkins cu "Media Convergence"-ul lui. Că el a inventat termenul", punctează Flavia Stoia, colegă de master cu Mihaela şi cu încă 25 de studenţi la masteratul în linia engleză de la jurnalism.

Sunt toţi în anul I şi, pe alocuri, spun că vor să facă bani din media. „Atunci deschideţi-vă o gogoşerie!", vine replica. Se amuză: „o să ne facem game-testeri după ce ne terminăm studiile în engleză", spune sec Călin, alăturat conversaţiei în tricoul lui roşu cu '89. "Studenţii de la jurnalism sunt cei mai agitaţi", lămureşte, fără să ştie, de la prezidiu, prorectorul UBB, invitat la eveniment, Dan Lazăr.

"Conferinţa marchează 20 de ani de învăţământ jurnalistic. Va fi o platformă de idei inovative şi parteneriate pentru studenţi, dar şi pentru cadrele didactice", promite, în deschiderea evenimentului, Elena Abrudan, şefa de catedră a Departamentului de Jurnalism din cadrul UBB.

Conversaţia devine apăsătoare şi convergentă după ce "nenea Jenkins", în cămaşă mov, îşi aranjează laptopul la un prezidiu aproape golit. Pe hol, politicienii susţin că, în ultimii 20 de ani, presa din România a alterat interesul public.

"Nu vreau să spun că excepţiile întăresc regula, dar, pe de altă parte, vreau să fiu foarte corect. Fără presă, fără jurnalism, România nu ar fi putut să facă atâtea progrese pe linia democraţiei. Un rol major în progresul democratic al României l-a avut presa, că nu totdeauna a fost deservit interesul public şi buna-credinţă, este o altă temă, dar excepţiile întăresc regula. Dacă interesul public şi buna-credinţă sunt respectate, eu cred că întrunim principiile unei prese corecte. În aceşti ani au fost şi derapaje în ceea ce priveşte interesul public şi buna-credinţă. Sper ca acelea să rămână doar excepţii pentru democraţia românească", a arătat Emil Boc, întrebat de evoluţia jurnalismului din perspectiva unui om activ în mediul politic în ultimii 20 de ani. Boc a fost unul din primii profesori ai FSPAC.

40 de minute mai târziu, în corpul vechi de clădire, la etajul 1, în biroul pe care-l împarte cu primarul Boc, primul decan al FSPAC, Vasile Boari a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, că jurnalismul din România a abandonat interesul cetăţenilor şi a migrat, încet dar sigur, către sursele de venit. "Jurnalistul nu ar trebui să mintă, dar, din păcate, manipulează, minte. Asta îi reproşez: duplicitatea, manipularea. Nu reproşez tuturor jurnaliştilor ci jurnalismului din România", a arătat profesorul Boari.

În opinia primul decan al primei şcoli de Ştiinţe Politice din România, creată acum 20 de ani la Cluj, jurnalistul ar trebui să fie, necondiţionat, de partea cetăţeanului. "Asta îi reproşez mass-mediei de azi, că nu e de partea cetăţeanului şi adesea e de partea puterii şi de partea celor care au bani. Şi, ceea ce îi mai reproşez mass-mediei din ‘89 încoace, constant, este că nu a încercat să-şi onoreze o sarcină pe care Tocqueville a înţeles-o foarte bine despre democraţie în America: rolul unui ziar este să creeze civilizaţie; civilizaţia se învaţă. Muncind se schimbă gândirea. O civilizaţie se creează şi se învaţă: asta ar trebui să facă presa: să răspândească nu mizeria pe care o răspândesc mai ales posturile comerciale care aruncă cu noroi şi cu mizerie", a arătat Boari. "În lume, veţi avea necazuri, în mass-media veţi avea necazuri, în politică veţi avea necazuri, dar îndrăzniţi, putem să biruim. Dacă nu avem niciun fel de valori suntem pierduţi. Dacă nimeni nu face nimic, dacă ne recunoaştem învinşi, vedeţi ce revendică strada acum: cere o alt fel de politică şi o altfel de clasă politică, oameni echipaţi cu o alt fel de gândire şi cere o informare corectă", reliefează fostul decan. În timp ce în amfiteatru sunt puse la punct parteneriate şi strategii, în birou, Boari se pregăteşte pentru ultimul an în învăţământul universitar. "Un set de valori care ar trebui promovate: Adevărul, Dreptatea, Binele, Frumosul şi, mai presus de toate, Dragostea - Agape. Asta i-aş învăţa pe jurnalişti, pe oamenii politici, pe toţi. Aş încerca să-i învăţ cum trebuie să muncească. Asta ne lipseşte nouă astăzi", transmite ferm Boari, la o oră după ce "nenea Jenkins" le-a explicat practicienilor şi studenţilor, cu ce se mănâncă, în offline "Media Convergence".