Proiect internaţional câştigat de cercetători clujeni, deşi acceptat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, refuzat la finanţare

Proiect internaţional câştigat de cercetători clujeni, deşi acceptat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, refuzat la finanţare
O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a câştigat un proiect internaţional, însă România este singura ţară, dintr-un consorţiu de şase state, care nu oferă finanţare.

O echipă de cercetători de la USAMV a câştigat un proiect internaţional pe care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare (ANCSI) refuză să îl finanţeze, periclitând obţinerea unor proiecte similare de către România.

Prorectorul cu cercetarea al USAMV, Dan Vodnar, şeful echipei de cercetători, a declarat că ANCSI a motivat refuzul de finanţare prin faptul că România poate finanţa astfel de proiecte, dar nu este obligată să o facă.

"Am câştigat un proiect internaţional pe care România refuză să-l finanţeze. Dintr-un consorţiu de şase ţări, România este singura care nu oferă finanţare, în condiţiile în care referenţii internaţionali l-au acceptat ca proiect câştigător. Proiectul Longlife este unul de cercetare internaţional, câştigat în decembrie 2015 de USAMV în cadrul unei competiţii, parteneri fiind în acest consorţiu universităţi şi companii din Irlanda, Italia, Polonia, Noua Zeelandă.

Proiectul trebuia să înceapă în martie 2015 şi urma să se deruleze până în 2019, dar noi am făcut doar documentarea ştiinţifică. Am cerut ANCSI să ne ofere finanţarea, care se ridică la 300.000 de euro, dat fiind faptul că în spatele proiectului cu un buget total de 1,9 milioane de euro a stat un acord între ţările implicate, iar România a aprobat depunerea de proiecte în acest domeniu.

ANCSI ne-a tot amânat finanţarea, iar în 16 ianuarie am primit un răspuns halucinant, în care se arată că nu primim finanţarea deoarece în acord scrie că România poate finanţa astfel de proiecte, dar nu este obligată să o facă. Este absolut aberant, pentru că USAMV a intrat ca partener în proiect având acceptul ANCSI, iar acum ni se spune că nu sunt bani pentru finanţare", a spus Vodnar.

Potrivit acestuia, este foarte greu pentru un străin să înţeleagă de ce România, după ce a spus că intră în acest consorţiu, anunţă că nu mai poate face faţă.

"Suntem puşi în faţa unei situaţii extrem de neplăcute în faţa partenerilor străini care nu înţeleg ce îi opreşte pe români să finanţeze un proiect de cercetare care a fost declarat şi acceptat de către ANCSI. În acest consorţiu format nu este nimeni capabil să facă munca echipei de la USAMV, iar proiectul riscă fie oprit înainte de final pentru simplul fapt că României, că ANCSI nu îi pasă.

Noi suntem lideri de pachet în proiect, ceea ce înseamnă că proiectul se finalizează cu studiile noastre. Pentru noi acest refuz de finanţare reprezintă o daună de imagine enorm de mare, iar oamenii din proiect nu vor mai colabora niciodată cu noi sau cu România pe astfel de proiecte.

Este un semnal de neîncredere în ţară noastră. Cum să le explici străinilor că, după un an, România ne anunţă că noi nu primim finanţare, prin urmare nu putem să ne îndeplinim obiectivul în cadrul proiectului Longlife? Că scuipăm pe stradă, că aruncăm ambalaje pe jos, că purtăm lanţuri poleite cu aur peste un maiou mulat sau că trebuie să ieşim dintr-un consorţiu de cercetare, tot cu imaginea unei Românii alterate defilăm", a mai spus Vodnar.

Prorectorul USAMV a explicat că proiectul Longlife are în vedere generarea unui model care poate fi utilizat în industria panificaţiei, în industria produselor lactate, şi urmăreşte obţinerea unei cât mai bune biodisponibilităţi a nutrienţilor.

"Aceasta înseamnă că atunci când avem o persoană cu o anumită boală, produsele sunt oferite strict acelei categorii de oameni. USAMV trebuia să facă partea de biodigestibilitate şi bioaccesibilitate a anumitor nutrienţi în interiorul organismului uman.

La finalul proiectului, produsele respective trebuiau testate de USAMV pe suc gastrointestinal simulat, adică absorbţia la nivel intestinal a nutrienţilor. Erau alimente pentru copii cu diabet, pentru vârstnici cu diabet, în care se reduce cantitatea de zahăr, erau produse cu masticabilitate uşoară, foarte uşor digerabile, cum ar fi cele de panificaţie, lapte sau carne prefermentate, paste cu calorii reduse", a afirmat Vodnar.

Echipa de şapte cercetători a USAMV urma să achiziţioneze în cadrul proiectului un echipament performant, unic în România, care costă 200.000 de euro, un aparat digestiv artificial complet care să permită derularea testelor.

"Aparatul mima ceea ce se întâmplă cu un aliment în momentul ingerării, din punct de vedere enzmatic şi al sucurilor gastro-intestinale, iar la final ne putea spune cu certitudine cât la sută din compuşii urmăriţi trec în sânge. Se înlocuiau, astfel, testele pe subiecţi umani", a mai spus prorectorul USAMV.

Lavinia Călinoiu, doctorand în cadrul echipei, a declarat că ar putea fi nevoită să renunţe la tema de cercetare. "Atât entuziasmul, cât şi provocarea aceasta de a lucra pe un echipament exclusiv în România şi de a ajunge să obţii o expertiză la nivelul ţării a fost extraordinar.

Faptul că acest proiect nu primeşte finanţare ne reţine din munca de a deveni, la nivelul României , experţii viitorului pe acest subiect. Sunt extrem de dezamăgită, nu pot accepta că tema mea nu va continua pentru că îmi doresc să ajung un expert pe acest subiect. Nu putem să ratăm această oportunitate", a spus Călinoiu.

Echipa de cercetători de la USAMV a discutat cu juriştii universităţii şi cu un avocat pentru a identifica temeiul legal de câştigare, totuşi, a finanţării din partea ANCIS. "Dacă toţi mergem pe sistemul ghiocel, în care plecăm capul la ceea ce vrea ANCIS, lucrurile nu vor merge niciodată bine în România. Trebuie tras un semnal de alarmă", a conchis Vodnar.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Etichete
Comenteaza