Intelectuali clujeni cer Bruxeless-ului: “Ascultaţi şi cealalaltă parte”

Printre semnatarii clujeni se numără profesorul Ladislau Gyemant, directorul Institutului de Iudaistică de la UBB, dar şi profesorul Ovidiu Pecican, de la Facultatea de Studii Europene a UBB, profesorul Michael Shafir de la aceeaşi universitate, şi editorialistul ZIUA de CLUJ Octavian Hoandră.
"Suntem un grup de intelectuali români - savanţi, universitari, cercetători în domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii suntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii - reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere, dar toţi suntem apărători fervenţi ai valorilor europene. Mulţi dintre noi nu sunt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am făcut-o mereu începând decembrie 1989", arată scrisoarea deschisă.

"Suntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente politice din ţara noastră. Sperăm că această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretînd că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene îşi exprimă poziţia ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera part. Această poziţie nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informaţii înşelătoare sau incomplete cu privire la adevărată natură a situaţiei din România..

Va rugăm să ne permiteţi că, folosind experienţă noastră de cercetare şi cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră să va prezentăm doar câteva puncte pe scurt:

- Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are că unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale.

- Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în faţă Parlamentului, aşa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţă Preşedintelui, că în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori există riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea Preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat deasemenea în strictul repect al legii.

Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a Preşedintelui României că mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Preşedintele Băsescu îşi înţelege competenţele:

- In 2009, Parlamentul a votat o motiune de cenzura impotriva guvernului, care a fost demis in conformitate cu legea. Presedintele a refuzat sa accepte propunerea majoritatii, cum se cuvenea, si nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, sustinut de o larga majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca sa fie sigur ca o echipa favorabila ii va organiza realegerea ca Presedinte al României.

- Presedintele a declarat in direct intr-un interviu televizat ca i-a numit din proprie vointa pe cei doi sefi ai Serviciilor Secrete, care, in conformitate cu legea, trebuie sa fie numiti de Parlament. De curand a adaugat ca "aproape s-a decis" cu privire la persoana viitorului Procuror General, care in conformitate cu legea este propus de catre Ministrul Justitiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.
- Acum cateva zile, Presedintele i-a povestit in direct unui reporter TV ca, atunci cand Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a intrebat daca exista in Constitutia Romaniei reglementari privitoare la suspendarea Presedintelui, el i-a raspuns ca nu, nu exista. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum sa lasam soarta tarii noastre in asemenea maini? Articolul 95 al Constitutiei Romaniei este explicit, si defineste procedura de suspendare, de la initierea ei la sfarsitul procesului; faptul ca in Constitutia Germaniei sau a oricarui alt stat din Uniune Europeana ? nu exista o asemenea prevedere nu are nicio semnificatie in aceasta materie", sunt argumentele semnatarilor.

"Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de Preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au fost votaţi pe bază unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor. Dimpotrivă, Preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct când a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcionari publici, decimând astfel clasă mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală.

Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă printre susţinătorii Preşedintelui. Lideri ai partidului care îl susţine au declarat că minoritatea Romă din România este "genetic programată" să încalce legile. Ni se repetă constant i¿¢ în ecou cu declaraţiile Preşedintelui ï¿¢ ca idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat, şi ar trebui să fie înlocuit de o societate "competitivă" în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani.

Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarnă trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptul că societatea românească refuză intoleranţă şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante şi pline de viaţă.

Apreciem din toată inimă timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, şi care priveşte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile Dvs de susţinere a democraţiei în România vor reflectă de asemeni aceste fapte complexe, şi că, împreună, putem continuă să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniune Europeană", au mai arătat semnatarii.

(D.E.)