Ce se întâmplă cu Liceul de Protecţia Mediului după retrocedare

Ce se întâmplă cu Liceul de Protecţia Mediului după retrocedare
După ce clădirea în care funcţionează Grupul Şcolar de Protecţia Mediului a fost retrocedată Eparhiei Reformate, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean caută soluţii pentru funcţionarea în continuare a instituţiei.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj ia în calcul mai multe variante pentru cei 300 de elevi care studiază la Grupul Şcolar de Protecţia Mediului, a cărui clădire a fost retrocedată în 2012 Eparhiei Reformate. Şeful ISJ Cluj, Valentin Cuibus, se gândeşte fie la o comasare a liceului cu o altă unitate şcolară, fie la plata unei chirii către Eparhia Reformată.

„În Consiliul de Administraţie vom analiza mai multe variante care privesc Liceul de Protecţia Mediului. Una dintre variante ar fi să îl păstrăm în actuala locaţie şi să plătim cinci ani chirie, o altă variantă este să îl unim cu liceul "Anghel Saligny", a declarat Valentin Cuibus, inspectorul şcolar general al ISJ Cluj. El a explicat şi procedura care stă la baza restructurării reţelei şcolare şi care priveşte luarea unei soluţii cu privire la Liceul de Protecţia Mediului. "În Consiliul de Administraţie se va lua în considerare soluţia cea mai bună. Apoi o să trimitem această soluţie Primăriei Cluj-Napoca care ar trebui să o aprobe într-o şedinţă de Consiliu Local", a explicat Cuibus.

Livia Ardelean, directoarea Grupului Şcolar de Protecţia Mediului, speră ca Primăria şi Inspectoratul Şcolar să ajungă la o soluţie comună cu Eparhia Reformată astfel încât şcoala să funcţioneze în actuala locaţie, fără să plătească chirie. "Noi am prefera o chirie pentru spaţiul în care funcţionăm în sensul în care s-ar putea face o compensare a sumei stabilite. Atât noi, cât şi Primăria am investit milioane de lei în infrastructura şcolii. E vorba de o clădire veche în care s-au făcut foarte multe investiţii, iar Primăria să discute cu Eparhia o compensare a acestor investiţii. Aş dori să se ajungă la un acord, lucru care mi s-ar părea firesc pentru cheltuielile publice şi din respect pentru comunitate din Cluj care a plătit impozite şi taxe", a declarat Ardelean. Liceul de Protecţia Mediului are în prezent aproximativ 300 de elevi.

Camelia Tănţău, directoarea Colegiului Tehnic "Anghel Saligny", susţine, că în cazul unei comasări, se va gândi la reamenajarea spaţiului liceului pe care îl conduce."Probabil că cei de la ISJ se gândesc la o variantă pentru cei de la Protecţia Mediului având în vedere că nu mai deţin clădirea", a declarat Tănţău, unde multe dintre clase funcţionează în laboratoare. "O să mă gândesc la o variantă ca să ne grupăm şi să facem un program în cazul mutării", a precizat Tănţău.

La nivelul judeţului Cluj, 38 de şcoli şi grădiniţe au fost retrocedate în ultimii ani foştilor proprietari, ultima unitate de învăţământ a cărei clădire a fost retrocedată fiind Liceul de Protecţia Mediului. Dintre cele 38 de clădiri de şcoli revendicate, 23 au fost revendicate de Episcopia Reformată din Ardeal, iar conform unei statistici a Primăriei Cluj-Napoca, pentru nouă dintre clădirile retrocedate s-au plătit chirii în valoare de peste un milion de lei.

 

 

Comenteaza