CNAIR a promis 100 km în 2017. Bilanţul real: 0 km de autostradă

CNAIR a promis 100 km în 2017. Bilanţul real: 0 km de autostradă
100 de km de autostradă promitea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru 2017. Bilanţul de final de an e unul sumbru: 0 km de autostrăzi, 0 km de variante de ocolire, 0 km de drum național finalizați în 2017.

"Cele mai avansate lucrări sunt pe tronsonul Gilău-Mihăieşti al autostrăzii Transilvania, de 88%, acesta fiind construit de asocierea dintre Spedition UMB şi Tehnostrade. Pe locul secund se află lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, de 19 km, lucrările fiind la 74%. Per total, topul lucrărilor este dominat de tronsoanele autostrăzilor Sebeş Turda, loturile trei şi patru. De asemenea, în top se regăseşte şi tronsonul dintre Ungheni şi Ogra al autostrăzii dintr Targu Mures - Ogra, care va face legătură între Cluj şi Târgu-Mureş. Tot pe acest tronson, Târgu-Mureş va fi conectat la A1 prin Turda-Sebeş şi mai departe către Europa de Vest. Per total, în lucru sunt aproape 280 km de autostradă, iar toate tronsoanele în lucru sunt în Transil­vania", aşa arătau promisiunile CNAIR în aprilie 2017. 

Adevărul e că, la final de 2017, avem km de autoatrăzi terminaţi însă nu şi recepţionaţi: tronsoanele 3 şi 4 ale Autostrăzii Sebeş-Tursa sau Gilău-Nădăşelu de pe Autostrada Transilvania. Noile promisiuni au fost devansate pentru 2018. 

IATĂ o retrospectivă API:

În afara sectorului de 15 km dintre Dumbrava și Margina dat în circulație pe 6 martie 2017, tronson care face parte din Autostrada A1 Lugoj-Deva care a fost finalizat încă din decembrie 2016, compania condusă de directorul general interimar Ștefan Ioniță nu este în stare să deschidă traficul până la sfârșitul anului curent nici macăr pe segmente de drum noi, perfect circulabile, precum Autostrada A10 Sebeș-Turda loturile 3 și 4, sau Varianta de Ocolire Caracal. Fuga de responsabilitate și interpretarea viciată a Regulamentelor de Recepție nu reflectă decât o profundă incompetență managerială și o batjocură la adresa tuturor cetățenilor care își pun zilnic viața în pericol pe drumuri naționale uzate fizic și moral.

Mai mult decât atât, "închiderea" coridorului de autostradă Sibiu-Nădlac (A1) este și ea amânată pe termen nedefinit datorită performanțelor dezastruoase în tratarea problemelor rămase pe secțiunea Lugoj-Deva. Deși directorul general CNAIR Ștefan Ioniță a promis în fața Ministrului Transporturilor că în luna noiembrie cel târziu vor fi lansate la licitație tunelurile lipsă aferente lotului 2, acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. De asemenea, deschiderea în 2018 a lotului 3 al autostrăzii este pusă și ea în pericol de faptul că actuala conducere a CNAIR refuză să plătească antreprenorului lucrările suplimentare executate prin realizarea descărcării (semi-nodului) de la Holdea.

Dezastrul continuă și pe proiecte de Variante de Ocolire, unde contracte semnate de ani de zile și anunțate că vor începe în acest an se amână pentru anii următori (centurile Satu Mare, Rădăuți, Beiuș-Ștei), cele aflate în execuție au bătut pasul pe loc (Târgu Jiu, Mihăilești, București, Tecuci), cele anunțate că vor fi deblocate au rămas la fel de blocate (Carei, Suceava, Iași), iar unele chiar fac pași înapoi, spre reziliere (Târgu Mureș).

"Marile performanțe din acest an ale actualei conduceri CNAIR sunt proiectele de miliarde "ridicate pe SEAP". Din păcate, aceste performanțe sunt iluzorii, fiind vorba de coloși cu picioare de lut! Lansarea de licitații pe studii de fezabilitate vechi, incomplete și fără studii geotehnice corespunzătoare, prin caiete de sarcini prost pregătite, sunt doar un alt praf în ochi aruncat cetățeanului care speră să circule pe o infrastructură rutieră demnă de secolul XXI. Procedurile de licitație lansate sunt TOATE amânate în repetate rânduri și unele dintre ele sunt aproape de anulare în urma deciziilor judecătorești, precum în cazul drumului expres Craiova-Pitești.

Pe baza acestui bilanț de "performanțe" aferente anului 2017 și în scopul de a nu înregistra în 2018 un nou an pierdut pentru dezvoltarea infrastructurii vitale a României, Asociația Pro Infrastructură solicită Ministrului Transporturilor, domnul Felix Stroe, demiterea de urgență a conducerii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și înlocuirea acesteia cu profesioniști capabili să reducă dimensiunea dezastrului măcar în ceasul al 12-lea", transmit reprezentanţii ONG-ului de infrastructură.

În ultimii 25 de ani, miniştrii Transporturilor s-au lăudat cu construcţia a cel puţin 10.000 km de autostrăzi. La momentul actual, avem mai puţin de 750 km

România are în prezent mai puţin de 750 de kilometri de autostrăzi, dar dacă s-ar fi împlinit promisiunile politicienilor din ultimii 25 de ani infrastructura de mare viteză ar fi avut cel puţin 10.000 de kilometri, reiese din declaraţiile politice din perioada postdecembristă.

În topul promisiunilor referitoare la autostrăzi, primul este Relu Fenechiu (ministru al Transporturilor în perioada decembrie 2012 - iulie 2013), cu ai săi 4.000 de kilometri. Relu Fenechiu este urmat de Dan Şova (ministru în perioada martie-iunie 2014), cu 2.020 de kilometri, şi de o serie de alţi miniştri şi oficiali care au oscilat în jurul cifrei de 1.000 de kilometri.

Estimările oficiale privind construcţia de autostrăzi au început cu „indicaţiile preţioase" lansate, la vremea lui, de Nicolae Ceauşescu, în „lumina" cărora IPTANA (Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a realizat un studiu pentru 3.600 de kilometri. Aceştia urmau să fie construiţi în trei etape: I cu 20 de kilometri (până în anul 2006), apoi II cu 636 de kilometri (anii 2006-2015) şi III cu 2.600 de kilometri (după anul 2015).

Primul care s-a remarcat, în perioada postdecembristă cu o declaraţie memorabilă pe tema infrastructurii a fost Traian Băsescu (ministrul Transporturilor în perioada aprilie 1991 - noiembrie 1992), care a spus că „România nu are nevoie de autostrăzi". Apoi, ca preşedinte al României, a declarat - în martie 2009 - „vă garantez că peste doi ani România va avea 700 de kilometri de autostradă", recomandând Guvernului să construiască respectivele şosele „din fonduri europene, nu prin parteneriat public-privat".

Nici anul 2018 nu sună mai promiţător. Marile proiecte au rămas fără finanţare. Mai multe detalii AICI! 

Asociatia Pro Infrastructura avertizează că bugetul pentru anul 2018 al Ministerului Transporturilor conţine alocări insuficiente, în special pentru marile proiecte de autostrăzi aflate în construcţie şi care au termen de finalizare anul viitor: A3, Autostrada A1 Lugoj - Deva, Autostrada A10 Sebeș - Turda.

 

 

Comenteaza