Cozi nesfârșite în intersecția de la centura Vâlcele – Apahida. Ce soluții propune un clujean

Un clujean propune soluții pentru descongestionarea intersecției pentru două relații “destul de simplu și cu un efort financiar mic”.

“În intersecția cu sens giratoriu de sub centura aflată între Aeroportul Cluj și intrarea în Sânnicoară se formează cozi mari la anumite ore. Circul aproape zilnic pe acolo și am analizat câteva soluții pentru decongestionarea intersecției pentru două relații destul de simplu și cu un efort financiar mic”, susține conducătorul auto, citat de Transilvania Business Magazine. Propunerile au fost inserate pe Cluj European și pe forumul de infrastructură Pe Unde Merg.

Relația Cluj – Sannicoară – Apahida

“Principală problemă e că sensul giratoriu este gândit doar pentru o singură bandă de circulație în condițiile în care tot traficul care iese din Cluj-Napoca – și aici vorbim de volume mari de trafic – vine pe două benzi și se restrânge în sensul giratoriu la o singură bandă. Or, distanța dintre locul unde se termină cele patru benzi ce vin din Cluj și sensul giratoriu este de exact 100 m.

Propunerea mea e de lărgire la patru benzi de circulație de la limită administrativă a Clujului până la sensul giratoriu (podul/ pasajul intersecției DN 1C cu DN 1N). Lărgirea ar permite crearea unei benzi dedicate direcției înspre Apahida. Faptul că această bandă dedicată doar direcției Apahida (cu sau fără separatoare de sens) nu există este una din sursele majore de congestionare a intersecției.

O astfel de bandă ar permite o supergirație celor care nu urcă pe centură și au direcția înainte spre Apahida/ Reghin fără a mai aglomera sensul giratoriu. La modul ideal, lărgirea la patru benzi ar trebui să fie făcută și după sensul giratoriu, înspre Apahida (este loc și aici), măcar pe o porțiune minima de 50-100 m”, arată acesta.

Relația Dej (centură) – Cluj

“Lărgirea la patru benzi între pasaj și limita administrativă a Clujului ar permite și celor care coboară de pe pasaj înspre Cluj / Aeroport să aibă o bandă dedicată evitându-se astfel coloanele ce se formează la coborârea de pe pasaj, fără a modifică în vreun fel modul în care a fost concepută girația, în sensul că nu influențează sub nicio formă siguranța circulației sau alte norme care s-au avut în vedere la construcția lui, așa cum o vedem azi.

Spațiu pentru lărgire există suficient pentru încă o bandă de circulație. De ce este acum doar la două (1+1) benzi? Presupun că atunci când a construit centura Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu a corelat descărcarea din centură (DN 1N) cu infrastructura din Cluj-Napoca și Apahida și cu geografia locală.

Astfel, tot traficul care iese din Cluj de pe două benzi se restrânge în doar 50 m într-o bandă după care urmează un sens giratoriu. Nu a ținut cont nici de faptul că nu vorbim doar de direcția Apahida, ci și de drumul spre Reghin (ce trece obligatoriu prin acest sens giratoriu). Nu e de mirare că de multe ori intersecția se blochează.

Problema este că locul dinspre Cluj unde se termină cele patru benzi coincide cu granița unității administrativ-teritoriale Cluj-Napoca, prin urmare acolo se termină și responsabilitatea primăriei municipiului. Tot ce este la est (spre Apahida) de acel punct ține de CNAIR”, arată clujeanul.

Lucrările la centura de ocolire Sud-Est au început în 2006. Atunci, autorităţile au estimat că proiectul va costa 60 de milioane de euro. În 2011, centura a fost inaugurată, cu excepţia unui tronson de 3 km, afectat de alunecări de teren.

Două luni mai târziu, compania care a construit șoseaua a intrat în insolvenţă. O altă firmă a fost nevoită să consolideze solul în zona afectată, ceea ce a dus la întârzierea lucrărilor. Costurile au ajuns la 150 de milioane de euro, ceea ce face din acest drum cea mai scumpă centură din România.

Cu toate acestea, cel mai mare beneficiu al centurii este scoaterea traficului greu din Cluj-Napoca. Studiile arată că, în fiecare zi, pe şoseaua de ocolire circulau 17.000 de vehicule, care ar fi îngreunat traficul din oraş.