Foto Cum va fi conservată poarta medievală de pe Ferdinand. Arheolog: "Să închizi această stradă şi să o faci pietonală este imposibil"

Cum va fi conservată poarta medievală de pe Ferdinand. Arheolog: "Să închizi această stradă şi să o faci pietonală este imposibil"
Descoperirile arheologice nu vor întârzia lucrările pe Ferdinand: "Noi mergem în ritm cu constructorul"
Descoperirile arheologice nu vor întârzia lucrările pe Ferdinand: "Noi mergem în ritm cu constructorul"
Descoperirile arheologice nu vor întârzia lucrările pe Ferdinand: "Noi mergem în ritm cu constructorul"
Descoperirile arheologice nu vor întârzia lucrările pe Ferdinand: "Noi mergem în ritm cu constructorul"
Descoperirile arheologice nu vor întârzia lucrările pe Ferdinand: "Noi mergem în ritm cu constructorul"

Descoperirea turnului Porții Podului orașului medieval nu scoate din grafic lucrările de pe Bulevardul Regele Ferdinand, reasigură arheologii prezenți de pe şantierul din centrul Clujului

"Descoperirile nu vor întârzia deloc şantierul de pe Regele Ferdinand. Suprafaţa pe care noi desfăşurăm această activitate este de 70 mp. Constructorul are pe alte segmente ale drumului suficient de lucru, în diferite etape. Astfel noi putem merge în ritm cu el.

Aşa va fi şi pe cealaltă parte: vom cere decaparea exact în zona aceasta, iar până ei decapează restul, dacă vor asigura în continuare mână de lucru şi maşini, noi nu vom întârzia lucrările, pentru că ei nu pot să lucreze atât de rapid pe toată porţiunea.

Ei tot timpul au de lucru pentru că refacerea acestei străzi înseamnă nu doar reasfaltarea, ci şi introducerea sau schimbarea unor ţevi de apă şi de canalizare. Prin cei 70 mp pe care noi lucrăm nu deranjăm, deci termenele pot fi respectate", a declarat Sorin Cociș, arheolog de epocă romană – responsabil de șantier, din cadrul Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj al Academiei Române.

Cercetările de pe Regele Ferdinand au început sub formă de supraveghere, însă arheologii au scos la lumină, săptămâna trecută, o poartă de intrare a oraşului medieval.

"La început, datorită adâncimii iniţiale de 70 cm, se face o supraveghere arheologică. Aici am avut şansa ca la -20 cm să găsim primele ruine. Este vorba despre turnul de nord al oraşului medieval, care a fost nivelat la 1873, lucru pe care îl cunoşteam din izvoare. Acest turn a fost construit în sec. XV. Este turnul cel mai important al oraşului, pe artera cea mai veche şi cea mai importantă a Clujului Medieval.

Cercetarea acestui turn a adus alte elemente, pe care le bănuiam, dar nu puteau fi demonstrate, respectiv că sub fundaţia turnului medieval se află zidul, poarta sau chiar un turn roman. Ultimele două rânduri de pietre arată clar că este de vorba de o construcţie romană", a adăugat reprezentatul Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca.

Întrebat dacă există intenţia de conservare a săpăturii, Sorin Cociş a răspuns: „Să închizi această stradă şi să o faci pietonală este imposibil. Atunci, noi ne-am gândit la conservare primară: un strat de geotextil, peste ziduri, urmat de un strat de nisip, un strat de pietriş, pe urmă vine criblura şi asfaltul. Vom marca pe asfalt zidul roman, de asemenea turnul medieval cu asfalt de altă culoare, iar pe cele două clădiri vecine am dori să punem câte o tablă de bronz cu reconstituirea turnului roman”.

Poarta de intrare a oraşului medieval a fost construită, din piatră, în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum.

Vezi şi Șantierul de pe Ferdinand nu riscă întârzieri. S-ar putea pierde banii europeni

Comenteaza