Declarație de presă a preşedintelui Institutului Cultural Român, Andrei Marga, la Alba Iulia

Declarație de presă a preşedintelui Institutului Cultural Român, Andrei Marga, la Alba Iulia
În perioada 14-16 mai 2013 se defășoară la Alba Iulia Simpozionul Internaţional „Religie şi politică. Relaţia dintre Biserică şi Stat de la Constantin cel Mare la Europa Post-Maastricht".

Evenimentul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Secretariatul de Stat pentru Culte, Institutul de Studii Ecumenice "San Bernardino" din Veneţia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia, Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea Piteşti, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Şcoala Doctorală de Teologie din Alba, European Journal of Science and Theology. Printre participanți se numără înalți ierarhi și personalității academice de marcă din România și din străinătate.
Prof.univ.dr. Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român, a prezentat, în prima zi a manifestării, expunerea cu tema Religion and the state today (disponibilă în fișierul atașat).

Președintele Institutului Cultural Român a susținut, în continuare, o declarație de presă cu privire la Înnoirea la Institutul Cultural Român:


„Preluând Institutul Cultural Român, nu demult, în septembrie 2012, multe dintre înnoirile indispensabile nu au putut fi încă angajate, încât activitatea a continuat într-o oarecare măsură în cadrele deja stabilite. Acum, după opt luni, se pot angaja opțiuni strategice noi pe direcția anunțată a necesarei sincronizări. Ca răspuns la întrebările presei, precizăm câteva dintre opțiuni. Acestea vizează: folosirea amplă a comunicării on-line; lărgirea accesului autorilor la sprijinul financiar din partea instituției; orientarea institutelor amplasate în străinătate spre acțiuni cu impact major; o nouă geografie a acestor institute; prezența ameliorată a culturii române în metropolele culturale; joncțiunea cu acțiuni ale întreprinzătorilor; lărgirea cooperărilor europene; asigurarea unui nou cadru de finanțare. Să detaliem.
Sunt trei câmpuri majore de acțiune externă ale unei țări: economic, politic, cultural. Institutul Cultural Român își asumă să opereze eficient în câmpul culturii.


Mulți oameni se informează on-line, iar promovarea culturii trebuie să ia în seamă acest fapt. Instalăm în curând platforma Romania in the World, care permite comunicarea on-line cu cei interesați de cultura română, oriunde trăiesc. Totodată, în urma conlucrării cu bibliotecile majore din țară, vom aduce la zi posibilitățile de acces on-line la fondul autohton de carte și vom asigura noi folosiri ale comunicării on-line în promovarea culturii noastre.


Este normal ca autorii și instituțiile de cultură să se poată bucura de sprijin financiar. Institutul Cultural Român nu este singura instituție care finanțează cultura, posibilitățile sale fiind mai mici decât ale Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerulului Tineretului și Sportului, dar rămâne finanțator, probabil mai puțin birocratic. Scopul institutului este să susțină „internaționalizarea‟ de autori și opere reprezentative, de pe întreaga suprafață a țării. De aceea, se generalizează competițiile pentru formele de sprijin, se extind programele de traduceri de scrieri și de prezentare în exterior, se combină subvenționarea traducerii cu cerința sustenabilității pe piață a operei respective, se caută profilarea de personalități culturale pe scena internațională, se deschid competițiile spre creatorii în limba și cultura română de oriunde. Continuă Bursele pentru traducători. Este, de pildă, în curs de desfășurare competiția pentru Traduceri 2013-2014.


Uneori este tentant să desfășori acțiuni multiple pentru a deveni cunoscut. La Institutul Cultural Român ora este nu atât a acțiunilor multe, cât a acțiunilor memorabile. Ca urmare, orientăm institutele din exterior spre priorități, spre programe „în lărgime‟ (etalând, așadar, alături de film, teatru, muzică, literatură, de asemenea, valori ale culturii tradiționale, cercetări de referință în economie sau drept, în științele sociale, reușite în științe și inovație tehnologică, în arta plastică și arhitectură, în filosofie și teologie), spre acțiuni cu impact durabil. Fiecare institut din rețeaua ICR este solicitat să devină - prin biblioteca sa, orele de învățare a limbii, întâlnirile cu creatori și contactele cu opere pe care le prijeluiește, expozițiile și concertele organizate, prezența în presa și dezbaterea publică de la fața locului etc. - un centru de răspândire a culturii române. Desfășurăm inițiative pentru a asigura prezența mai amplă a intelectualilor din România la dezbaterile asupra evoluțiilor contemporane.


Ne preocupă optimizarea rețelei de institute culturale românești din străinătate. Inițiativa salutară din 2003-2004 se cuvine dezvoltată ținând seama de schimbarea lumii petrecută între timp. ICR Bruxelles trebuie să nu rămână doar pe hârtie, ICR Nürnberg-München așteaptă inaugurarea, la fel institutele din Kiev, Moscova, Beijing, pentru ca apoi să se poată proiecta inițiative la Belgrad, Cairo, Montreal, Abu Dhabi și în alte locuri. Mereu este de corelat acțiunea ICR cu inițiative economice ale României în regiunea și țara respectivă. Sunt de examinat organizarea institutelor și echiparea acestora. Trebuie promovate personalități profilate ale culturii în cadrul institutelor, prin concurs.


Participarea la târguri internaționale de carte și prezența în marile biblioteci din lume (care va fi ameliorată printr-o acțiune distinctă, România în bibliotecile lumii), vor fi prelungite cu înființarea de librării în metropolele culturale (Roma, Berlin, Londra, Paris, Tel Aviv, Madrid) și încheierea de contracte de coeditare între edituri indigene și edituri din alte țări. Trebuie reorganizată întreaga prezență a cărții românești, din diferite domenii, în străinătate, lacunele din domeniu fiind deja notorii și grave. Centrul Național al Cărții va iniția în cooperare europeană publicarea unor serii de autori români în diferite țări. Instituim Premiile ICR pentru creație și descoperiri științifice.


La noi este, prin tradiție, prea slabă joncțiunea dintre ceea ce se înțelege curent prin cultură și ceea ce fac întreprinzătorii. A invoca inovațiile tehnologice și abilitățile economice drept cultură pare multora, la noi, un sacrilegiu. În fapt, și în România avem de întreținut o relație pozitivă între ceea ce face un institut devotat promovării culturii în lume și întreprinzătorii relevanți din economia țării. Începe o cooperare cu întreprinderile energetice, indigene și externe, și cu alte întreprinderi spre a promova, în același timp, cultura profesională a domeniilor respective și cultura în înțeles cuprinzător.
Suntem în cooperări europene sub multe aspecte. Chestiunea preocupantă este de a face din EUNIC mai mult decât o cooperare formală, anume o șansă de promovare efectivă a valorilor propriei culturi și de a opera eficient în diferite locuri în asociere cu institutele culturale de talie națională ale țărilor din Uniunea Europeană (în domenii precum industriile creative, literatură, artele plastice, muzica, arhitectura etc.). Esențială, de asemenea, este cooperarea cu instituții americane. Cooperarea cu instituțiile Rusiei și Chinei, cu alte arii culturale ne interesează în mod aparte.


Este nevoie de coordonarea acțiunii Institutului Cultural Român cu diferite instituții finanțatoare de cultură. Ministerul Culturii (finanțarea de filme și spectacole, de mari expoziții și concerte, de festivaluri în țară și de alte consacrări culturale), Ministerul Educației și Cercetării (bursele de studii), Ministerul Tineretului și Sportului (subvenții de programe), Academia Română (sesiuni științifice). Conlucrarea cu asociațiile de creatori, cu editori și organizatori culturali este mai mult decât importantă. Înființăm Fundația pentru Creație Culturală în scopul asigurării de mijloace financiare de susținere a culturii. Resimțim datoria de a sprijini reviste ce intră în dialogul internațional al culturilor. Bursele ICR vor sprijini creația și consacrarea valorilor țării. Vom extinde experiența Romanian Book Review, care prezintă recenzii ale cărților tipărite în țară. Se realizează volumele Idei în România. Se sprijină publicații din afara țării ce susțin afirmarea culturii române.


În 2011 România a pierdut singura instituție internațională relevantă amplasată în sânul ei (CEPES-UNESCO). Va trebui reluat efortul de a atrage astfel de instituții. Cred că în domenii ale culturii de certă vizibilitate internațională precum teatrul, anumite segmente ale artelor plastic, arhitecturii, muzicii, științelor sociale etc.) s-ar putea organiza și permanentiza anumite reuniuni de talie internațională. Se fac tot mai multe festivaluri internaționale în diferite orașe, dar problema actuală este de a ridica câteva dintre ele la răsunetul internațional cel mai larg.


Regândim nu doar folosirea resurselor financiare, ci și căile de mărire a acestora. Este nevoie de mai mulți bani de la buget (în acest moment pentru acțiuni de prezentare cu impact major a culturii române: realizarea de biblioteci, de librării în exterior, de mijloace de acces on-line, de publicitate pentru valorile țării etc.) și, în același timp, de o soluție durabilă la problema finanțării. Reluăm tradiția Fundațiilor Regale și vom accesa fonduri europene pe un program național, împreună cu alte ministere."

Comenteaza