Manipularea şi dezinformarea la proteste. Dezbatere cu politicienii Clujului

Manipularea şi dezinformarea la proteste. Dezbatere cu politicienii Clujului
Parlamentarii Adrian Dohotaru şi Csoma Botond, fost ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă Aurelia Cristea sau vicepreședinte PNL Cluj-Napoca Ovidiu Cîmpean vor vorbi despre mobilizarea și dezinformarea în contextul protestelor din România anului 2017.

Evenimentul programat la Casa Municipală de Cultură, în 7 aprilie 2017, la ora 18.00, aduce în atenția publicului clujean o temă de actualitate și de interes major pentru societatea românească.

Dezbaterea are în vedere o analiză asupra modului în care s-a format cultura protestelor în România, o trecere în revistă a evoluției sale din 1989 până astăzi, identificarea și comentarea mijloacelor de difuzare a acestei culturi, analiza fluxului de mesaje existent între piață și autorități, precum și evaluarea întregii situații la nivel sociologic și civic. 

Va fi discutat procesul de modelare al unei culturi românești a protestului, fapt cu importante implicații sociologice și civice, urmărind și parcursul mesajului protestatarilor din stradă în cabinetele politice.

Dezbaterea va fi moderată de Virgiliu Țârău, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006).

Acesta lansează câteva teme de reflecție, care vor fi analizate împreună cu invitații evenimentului: „O nouă cultură a protestelor? Noi generații în politică? Noi forme de manifestare democratică? Întrebarile de mai sus au o legitimitate consistentă dacă urmărim valurile de proteste care au polarizat atenția publică din România ultimilor ani. 2012 ianuarie, toamna anului 2014, octombrie 2015, februarie 2016, sunt repere ale acestor manifestări publice. Sunt ele parte a unei noi culturi /europene/ a protestelor? Prin formă și conținut sunt comparabile cu alte tipuri de manifestări politice din alte spații publice europene? Au ele o semnificație aparte în evoluția democrației românești? Sunt ele relaționate cu o agendă generațională, cu noile forme de agregare și exprimare a preferințelor în raporturile dintre corpul politic și societatea civilă?"

Comenteaza