Naţiunile Unite au adunat autorităţile locale din Cluj ca să găsească soluţii la problema Pata Rât. Care sunt concluziile discuţiilor

Un document intitulat "strategie pentru locuinţe şi incluziune în zona metropolitană Cluj" arată că romii care locuiesc de decenii la rampa de gunoi Pata Rât nu se vor muta de aici nici după ce groapa de deşeuri va fi închisă.

Zona Pata Rât are două sectoare: "Dallas", veche de decenii, şi cea denumită de primărie "Colina Verde", unde locuiesc 243 persoane, în mare parte familiile evacuate în decembrie 2010 de pe strada Coastei. O a treia zonă, Cantonului, numără 450 de locuitori, majoritatea fiind de etnie romă. O cincime dintre cei de pe Cantonului nu au acte de identitate. Chiar în groapa de gunoi locuiesc alte 109 persoane, între care un sfert nu au buletine de identitate.

"Soluţia pentru Pata Rât nu e în Pata Rât", spune directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier. "Progresul real are loc numai când grupul - ţintă e implicat activ în dezvoltarea locală. Proiectul urmăreşte să investească în factorii locali de decizie, nu doar prin asigurarea fondurilor şi expertizei. Experţii nu trebuie să le spună oamenilor cum să trăiască, sau ce să facă. Învăţarea e o interacţiune între egali".

Strategia citată arată şi o potenţială soluţie la problema lipsei locurilor de muncă între ţiganii care locuiesc la Pata Rât: un "incubator de afaceri" care să "creeze oportunităţi de slujbe pe termen lung pentru persoanele ale căror talente şi cunoştinţe au fost îmbunătăţite prin munca specifică - reciclarea deşeurilor, managementul zonelor verzi ale oraşului şi producerea de energii regenerabile din gunoi".