Oamenii din Roşia Montană au votat viitorul mineritului din zonă

Oamenii din Roşia Montană au votat viitorul mineritului din zonă
Peste 70.000 de oameni din 35 de localităţi din judeţul Alba au fost aşteptaţi, ieri, la referendumul privind mineritul la Roşia Montană.

Oamenii din localitatea Roşia Montană au venit la secţia de votare din localitate încă de la primele ore ale dimineţii. Ei speră că referendumul îi va convinge pe guvernanţi să repornească mineritul în zonă şi astfel să fie create locuri de muncă, în special pentru tinerii plecaţi la muncă în străinătate şi în oraşele mari.

La referendumul privind mineritul în Roşia Montană, care are rol consultativ, au fost aşteptaţi să voteze peste 70.000 de persoane din 35 de localităţi din judeţul Alba. Pentru ca referendumul să aibă cvorum trebuie să voteze 50% plus 1 din cetăţenii cu drept de vot. Cristian Albu, preşedintele Sindicatului "Viitorul Mineritului", a apreciat votul de ieri ca fiind unul istoric. "E un vot istoric pentru că cetăţenii din Munţii Apuseni sunt chemaţi la urne ca să-şi decidă soarta, să decidă că mineritul este o activitate de bază în zonă şi că crearea de locuri de muncă este cel mai important lucru pentru ei. Deşi vremea este potrivnică, cetăţenii se prezintă în număr mare la vot şi asta arată că ei îşi doresc ca nepoţii şi copiii lor să nu mai plece din zonă", a declarat Cristian Albu. Conform acestuia, în prezent, la Cupru Min Abrud lucrează aproximativ 500 de mineri, iar la RMGC încă 500. "În anul 2000, la Roşia Montană lucrau 1.000 de oameni, iar la Cupru Min peste 2.000. Prin referendum vrem să îi convingem pe cei de la Bucureşti că trebuie să relanseze mineritul aici", a adăugat liderul sindicatului "Viitorul Mineritului".

Printre "roşienii" care au votat "Da" la referendumul privind mineritul în Roşia Montană s-a aflat şi Viorica Suciu, în vârstă de 82 de ani. Femeia, care a lucrat la mină de la opt ani, îşi aminteşte cu drag de vremurile în care mineritul era "în floare" în zonă. "Eu am lucrat la mină de când aveam opt ani până m-am pensionat. Am lucrat 50 de ani la mină şi în ultimii ani făceam de mâncare pentru mineri, lucram la bucătărie", şi-a amintit bătrâna. Ea şi-a amintit de numărul mare al minerilor care lucrau în zonă. "Erau mulţi oameni care lucrau la mină şi aveau tot ce le trebuia pentru că lucrau şi aveau salariu. Eram mică când am început să lucrez la mină, lucram la şteampuri (mecanism de prelucrare a minereului -n.red.). Tatăl meu avea mină şi lucram acolo toţi cei nouă fraţi", a povestit Viorica Suciu, care a explicat cât de dificilă era munca pe care o făcea. „Era greu pentru că spărgeam piatra cu târnăcopul şi o căram cu roaba. Nu mi-era frică de toxicitate, mergeam cu drag la mină", a povestit Suciu.

Viorel C., de 61 de ani, a lucrat aproape 40 de ani la mina din localitatea Roşia Montană. " Sunt de acord cu mineritul. Eu am ieşit la pensie de la mină. Am fost şofer acolo timp de 41 de ani. A fost excelent când mergea mina, dar când s-a închis tot ce era în zonă a dat faliment. Copiii noştri nu au unde lucre", a spus bărbatul, al cărui fiu în vârstă de 35 de ani lucrează pentru Roşia Montană Gold Corporation. " Băiatul meu are 35 de ani şi lucrează la Gold. Ce va face dacă închide Gold-ul? Va fi vai de el. Are şi un copil mic", a spus Viorel C. Şi Mircea Bădău, un alt localnic din Roşia Montană, a lucrat 23 de ani la mina din comună. " Era foarte bine când se lucra la mină. Viaţa era mai bună şi aveam şi noi un salariu. Acum tinerii stau, nu au nimic de făcut. Trebuie să se dea drumul la mină, guvernanţi să negocieze contractele, dar să dea drumul la minerit şi să facă ceva pentru noi şi pentru România", a spus Mircea Bădău. El a criticat situaţia în care se află mineritul în România. "Avem atâtea zăcăminte de cupru, de zinc şi de aur. Nu înţeleg de ce s-au închis minele când ar fi normal pentru România să se exploateze resursele naturale. Condiţiile trebuie stabilite de guvernanţi şi modalităţile se găsesc. Majoritatea tinerilor din Roşia sunt plecaţi la oraş sau în străinătate, pleacă acolo unde şi-au găsit de lucru", a povestit Bădău. El şi-a amintit de vremurile bune când în Roşia Montană lucrau aproape 2.000 de mineri. "La un moment dat, erau 1.600 de mineri care lucrau la Roşia Montană, înainte de închidere erau 600 de mineri, apoi 400 şi într-un final s-a închis mina", a povestit bărbatul. La secţia de votare din localitatea Roşia Montană era, înregistraţi, ieri, 731 de cetăţeni cu drept de vot, iar până la ora 19.00 mai bine de 460 de persoane au votat la referendumul pentru mineritul în zonă.

Şi în Abrud, oamenii speră la relansarea mineritului în zonă. Daniel Lazăr, un tânăr de 29 de ani, s-a plâns de situaţia dificilă în care se află locuitorii zonei Roşia Montană. El a absolvit liceul la Abrud şi apoi facultatea la Universitatea "1 Decembrie" din Alba Iulia. "Nu am un loc de muncă, am mai avut diferite colaborări în ultimii doi ani, dar nu am avut un job stabil. Acum sunt consilier la Primăria din Abrud. Am votat la referendum pentru ca toţi tinerii să aibă o şansă de a se realiza acolo unde s-au născut. Din cei peste 20 de colegi din clasa de liceu pe care am absolvit-o abia câţiva am reuşit să rămânem şi să lucrăm în zonă. Când un supermarket care s-a deschis în oraş a anunţat să angajează 18 oameni, şi-au pus CV-urile peste 300 de abrudeni, ca studenţii la medicină", a explicat Daniel Lazăr."Nici unul din prietenii, cunoscuţii, rudele sau oamenii din anturajul meu nu este împotriva mineritului în zona noastră. Tuturor ne-ar plăcea să facem turism şi să avem o zonă atractivă, însă, din păcate, trebuie să fim realişti şi să admitem că e mult prea dificil şi lipsit de realism. Cei care se împotrivesc nu sunt cei implicaţi în viaţa oraşelor şi satelor din Apuseni", a mai spus tânărul.

 

Etichete
Comenteaza