Sânge artificial „made in Cluj"

Premieră mondială la Cluj: sânge produs în laborator. Radu Silaghi-Dumitrescu, cercetător în Chimie la Universitatea „Babeş-Bolyai" a produs, în premieră mondială, în laborator, un tip de sânge experimental, pe bază de hemeritrină, o substanţă provenită de la melcii marini, care înlocuieşte hemoglobina.

Sângele incolor produs din apă şi sare se află în faza de testare pe şoareci, iar în maxim doi ani ar putea intra în teste clinice. Potrivit oamenilor de ştiinţă clujeni, sângele "instant" este compatibil cu orice fel de grupă sanguină şi nu are termen de valabilitate.

"E un medicament la fel ca oricare altul", explică Radu Silaghi-Dumitrescu, cercetătorul în chimie de la Universitatea "Babeş-Bolyai" care a făcut fabuloasa descoperire. "Partea cu hemeritrina, cu sângele incolor, e o premieră mondială. Altfel, cercetători din lume încearcă mulţi să producă sânge. Hemeritrina e o substanţă pe care unii viermi marini o folosesc ca să-şi transporte oxigenul. Noi nu creştem viermii marini, deşi ar putea să fie o soluţie, ci am extras din AND-ul lor informaţia necesară şi ne producem în laborator, prin bacterii modificate genetic acea proteină şi avantajul care îl are acea substanţă e că transportă oxigenul la fel de bine ca hemoglobina umană, dar este mult mai rezistentă la agenţii de stres care provoacă reacţiile secundare", a arătat, pentru ZIUA de CLUJ, Silaghi-Dumitrescu.

Omul de ştiinţă, care în prezent e conferenţiar şi Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică a UBB, a lucrat, până în 2005, în cadrul reţelei Euro Blood Substitutes, din Anglia. Atunci a descoperit că problemele pacienţilor care au nevoie de transfuzii ar putea lua sfârşit şi, întors la Cluj-Napoca, în 2007, în baza unui grant de 3 ani, din partea Ministerului Cercetării, a creat sânge în laborator.

„M-am întors în România şi am obţinut, pentru trei ani, finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi am încercat, atunci, să dezvolt ceva unic, ceva deosebit faţă de ce făceau alţii şi este ideea aceasta a rezistenţei la agenţii de stress, mai ales aceea a folosirii a altceva decât hemoglobina din vacă, pe care o folosesc alţii. Noi folosim, inclusiv explorăm hemoglobină din alte animale pe lângă hemeritrina aceasta din viermi", a spus omul de ştiinţă.

Sângele incolor produs în laboratoarele de la Cluj-Napoca e complet sterilizabil, nu există riscul infestării cu Hepatita B, Hepatita C sau chiar HIV şi nu are termen de valabilitate. Sângele uman devine toxic după o lună de la depozitare.

„Avantajele acestui tip de sânge experimental sunt: capacitatea de a steriliza complet şi de a evita transmiterea oricărui fel de boală prin transfuzie, capacitatea de a produce cantităţi aproape nelimitate şi capacitatea de a depozita pe termen foarte lung şi fără a necesita condiţii speciale. Poţi ajunge, atunci, în ţări care nu au nici măcar curent electric, ce să mai vorbim de frigidere", a spus omul de ştiinţă.

Radu Silaghi-Dumitrescu a menţionat că deşi utilizarea sângelui produs artificial din apă şi sare ar putea reprezenta o problemă de etică pentru unele culte care nu acceptă transfuziile, acesta nu e diferit de insulină, de pildă.

"V-am arătat, că, principial dacă am fi să-l producem în bacterii, am fi nimic diferit faţă de insulina care, în prezent, este acceptată de toată lumea. E adevărat că majoritatea oamenilor care folosesc insulina nu realizează de unde provine ea. Urmează, apoi, să vedem ce fel de hemoglobină sau ce fel de substanţe folosim. (...) Materia primă este apă şi sare. Se spune că sângele apă nu se face, dar invers se poate: din apă putem face sânge şi, dacă este aşa, pur chimică, este posibil ca ea să fie mult mai uşor acceptată decât sângele provenit de la o altă persoană, să fie un progres din punctul acesta de vedere. Nu e neaparat soluţia ideală, dar se poate să fie un progres", a punctat Silaghi-Dumitrescu.

Deşi companiile străine, dar şi armata Statelor Unite au încercat să fabrice sânge artificial, dorinţa cercetătorilor clujeni este să producă, în continuare, sângele artificial la Cluj-Napoca.
"Există companii dispuse să investească, însă ideea noastră este să-l producem aici. Lumea, în general ştie cine sunt competitorii şi ce fac ei. Companiile acelea, probabil că ar vrea să ia tehnologia fără să aibă nevoie şi de prezenţa noastră fizică acolo, dar companiile acelea nu vor investi bani decât după ce se vor fi făcut teste pe oameni, or noi suntem la nivel de şoricei", a arătat chimistul clujean.

Sângele artificial produs la Cluj-Napoca se află în faza de testare pe animale şi va intra în teste clinice peste maximum doi ani.

„Suntem la nivel de teste pe animale. Am făcut deja unele teste pe animale, mai trebuie finalizarea acestora şi apoi, dacă ele vor avea succes, pasul următor sunt testele clinice. Acelea cer foarte mult timp şi trebuie făcute cu foarte multă grijă.(...) Ministerul Sănătăţii nu poate fi interesat de proiect până ce noi nu punem mâna pe inimă şi spunem că e 100% sigur pentru pacienţi, fără a exista efecte secundare. Asta se va întâmpla când noi vom finaliza testele pe animale. Până atunci nu. Cred că, de acum, poate fi o chestiune de un an, maxim doi dacă avem succes în aceste teste şi dacă partenerii cu care facem experimentele, cei cu animalele de exemplu, vor contribui în mod eficient", a conchis Radu Silaghi-Dumitrescu.