Video Tinerii, implicaţi în strategia de dezvoltare a Clujului pentru următorii 10 ani

Tinerii, implicaţi în strategia de dezvoltare a Clujului pentru următorii 10 ani

Prima dezbatere publică a anului 2021, organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), a dus în discuţie „Bunăstarea tinerilor din Cluj-Napoca și zona metropolitană", pe baza unui studiu interdisciplinar cu privire la evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor. 

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

În cadrul dezbaterii au fost prezentate rezultatele cercetării LEAP și studii și analize complementare și s-a pus accent pe acțiunile concrete ce pot fi demarate pe termen scurt, mediu și lung și politicile ce pot fi agreate de comun acord atât de autoritățile locale și metropolitane cât și de alți actori relevanți din mediul public, privat și neguvernamental printr-o abordare interdisciplinară și multisectorială în contextul Strategiei Integrare de Dezvoltare Urbană (SIDU) și a strategiei metropolitane de tineret complementare.

LEAP, studiul interdisciplinar cu privire la evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor din Cluj-Napoca, a fost realizat în perioada 27 ianuarie – 30 august 2020 și a folosit metodologia evaluării participative pentru a identifica nevoile, problemele și oportunitățile populației tinere (10-24 ani) din Zona Metropolitană Cluj.

Cercetarea a fost realizată de către Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul Cultural Clujean și Grupul PONT. Raportul de cercetare LEAP poate fi accesat și consultat în prealabil și aici: https://leapcluj.ro/ro/data-repository-ro/. De asemenea, „Profilul tânărului clujean" este o cercetare complementară, coordonată de Federația Tinerilor din Cluj.

"Rezultatele proiectului LEAP - cu privire la evaluarea nevoilor și oportunităților tinerilor din Zona Metropolitană Cluj, pe de o parte și datele complementare relevate de Profilul tânărului clujean vor fi incluse în SIDU 2021-2030. Este important să extindem dialogul cu tinerii la nivelul zonei metropolitane și ne dorim să constituim un grup de lucru cu reprezentanții tinerilor, care să sprijine realizarea unor politici publice eficiente și utile pentru aceștia și care să stabilească planuri de acțiune anuale clare", a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.

"Tinerii sunt o componentă esențială a dezvoltării Clujului, dar și a vitalității urbane; este extrem de important să aducem în prim plan situația și nevoile acestei generații", a subliniat la eveniment viceprimarul Clujului, Emese Olah, apreciind că finalitatea proiectului trebuie să fie elaborarea unui ghid de bune practici în ceea ce privește implicarea tinerilor în dezvoltarea întregii comunități.

Susanna Hausmann-Muela, de la Fondation Botnar, finanțatorul proiectului, a remarcat aspectul colaborativ al studiului, care pe lângă sfera academică și societatea civilă a inclus și multe contribuții de la tineri.

Concluziile studiului LEAP 

Pe de o parte, Zona Metropolitană a Clujului oferă ocazii de dezvoltare semnificative, cum ar fi un sistem de educație bun, o rețea bogată de organizații din sfera societății civile care îi implică pe tineri în numeroase proiecte participative, o piață a muncii dinamică și o infrastructură constant îmbunătățită. În plus, tinerii care locuiesc în ZMC par să alcătuiască o categorie coerentă de viitori cetățeni dedicați democrației liberale, deoarece au o viziune progresistă asupra cetățeniei și a incluziunii.

Pe de altă parte, în ceea ce privește nevoile, (1) inegalitatea socială și economică (și mai cu seamă diviziunea dintre urban și rural) afectează ușurința cu care pot fi accesate cele de mai sus; (2) de regulă, tinerii nu sunt incluși corespunzător în procesele de luare a deciziilor care îi afectează direct, iar (3) infrastructura special concepută pentru dezvoltarea lor nu reușește să țină pasul.

Mai mult, (4) unele probleme cu care tinerii se confruntă la nivel național se regăsesc și în Cluj, iar (5) abordarea acestora nu este deloc ușoară în contextul unui stat hipercentralizat; de exemplu, educația este deconectată de la provocările din viața reală și de la nevoile de pe piața muncii, iar implicarea tinerilor în activități extracuriculare este în continuare scăzută. 

În afara identificării nevoilor pe care le au tinerii care locuiesc în ZMC, studiul LEAP s-a concentrat și pe găsirea de soluții pentru rezolvarea problemelor scoase la iveală. Aceste propuneri de politics includ atât reforme la nivelul instituțiilor publice, cât și schimbări inițiate de sectorul neguvernamental.

Pe scurt, principalele așteptări de la factorii interesați sunt ca aceștia să acționeze pe mai multe nivele pentru a demara noi politici și cadre strategice, pentru a sprijini fie financiar, fie prin inițiative, proiecte și servicii, nevoile adolescenților și tinerilor și să își faciliteze reciproc eforturile dacă este cazul.

O urgență o reprezintă sinergiile dintre actorii implicați, pentru a face trecerea de la un sector destinat tineretului, care acum este defectuos și inegal dezvoltat, la un ecosistem colaborativ și performant, capabil să asigure prin cadre și acțiuni fiabile bunăstarea tinerilor din Cluj-Napoca și din ZMC.

  • Municipiul Cluj-Napoca este invitat să preia conducerea și să se coordoneze cu autoritățile locale din ZMC pentru a elabora o Strategie pentru Tineret 2020-2030 și pentru a acorda sprijinul necesar implementării acesteia, atât din punct de vedere financiar, cât și administrativ. Ar trebui să existe un Departament pentru Tineret, sau cel puțin lucrători de tineret calificați care să fie angajați în administrațiile publice locale pentru a se ocupa de implementarea strategiei și a programelor de tineret. Crearea unei rețele de centre pentru tineret, a unor mecanisme pentru participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor și includerea efectivă a tinerilor în proiecte dedicate orașului, de la urbanism la acțiuni, capătă un caracter urgent.
  • Furnizorii de finanțări nerambursabile (donatori internaționali și locali, companii) și organizațiile și instituțiile de facilitare, cum este Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Cluj, sunt invitați să participe la elaborarea strategiilor pentru tineret și să acționeze în armonie pentru a asigura abordarea coerentă și adecvată a domeniilor prioritare. Este nevoie de sprijin pentru a stimula apariția și creșterea organizațiilor/inițiativelor în domenii neacoperite în prezent de factorii interesați și capacității de dezvoltare a actorilor de la nivel local. De asemenea, invitația se extinde la implicarea în facilitare pentru obținerea unui ecosistem colaborativ și sustenabil.
  • Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj, în calitate de autoritate reprezentantă a Ministerului Educației la nivel județean, joacă un rol cheie în definirea și sprijinirea programelor și strategiilor locale. Acest factor interesat influent este invitat să-i susțină pe actorii implicați în implementarea de proiecte menite să înlăture neajunsurile sistemului educațional prin faptul că le oferă tinerilor deprinderi de viață, consiliere în carieră, acces la noile tehnologii și instrumente și sfaturi pentru sănătate și bunăstare.
  • Printre recomandările destinate universităților din Cluj-Napoca se numără implicarea acestora în modelarea și facilitarea unui mediu dincolo de programele universitare, dedicat tinerilor și elevilor de liceu și gimnaziu. Universitățile sunt invitate să ofere cunoștințe academice pentru întocmirea de proiecte strategice în tânărul ecosistem și să se implice în programele de orientare profesională.
  • Pentru a crește influența pe care o are munca lor, organizațiile locale care lucrează cu și pentru adolescenți și tineri trebuie să acționeze mai strategic și să își concentreze programele pe prioritățile și grupurile insuficient deservite. Colaborarea și crearea unor cadre de cooperare, inclusiv a unor instrumente comune cum ar fi standardele privind lucrătorii de tineret, sistemele de certificare a voluntariatului și participării, sunt considerate o urgență. De asemenea, organizațiile de tineret sunt invitate să preia frâiele în procesul de elaborare și coordonare a mecanismelor de participare a adolescenților și tinerilor în procesul de luare a deciziilor, a sistemelor informatice integrate, a noilor servicii și centre pentru tineret.

La finalul prezentărilor au avut loc luările de cuvânt din partea autorităţilor locale şi a cetăţenilor clujeni.

"În primul rând doresc să apreciez calitatea materialelor prezentate, în special profilul tinerilor. Cred că aş putea să reiterez o idee reforumaltă de doamna viceprimar şi anume lipsa de informare a tinerilor. Paradoxal, în această eră a comunicării şi digitalizării, se pare că foarte multe activităţi şi proiecte nu sunt destul de bine mediatizate la nivelul tinerilor.

Era o recomandare referitoare la curriculum adresat comunităţilor dezavantajate, şi vreau să vă spun că, la o primă lectură, sunt 14 proiecte care se adresează acestor persoane, iar aici ar trebui să facem mai mult, să facem mai bine cunoscute aceste proiecte. Apoi, toate componentele pentru dezvoltarea tânărului - educaţie pentru sănătate, juridică, financiară există; aceste cursuri opţionale, sunt aprobate, sunt pe pagina ministerului, dar e adevărat că aceste tematici pot fi abordate şi prin alte proiecte nonformale. Mi-am notat foarte multe idei, le voi transmite grupului de lucru", a declarat Marinela Marc, şeful ISJ Cluj. 

"Vreau să vă felicit pentru acest studiu, extrem de complex, dă o imagine foarte bună a nevoilor tinerilor de astăzi. Vreau să amintesc că în clusterul de educaţie înfiinţat la Cluj există un conglomerat de oameni şi de instituţii care merg în aceeaşi direcţie, iar aceasta este LEAP. Noi suntem aici pentru a susţine tinerii. Mi-am notat enorm de multe idei, pe care le voi disemina cu colegii mei şi avem foarte mult de lucru. Clujul setează, din nou, un nou model de practică. Sunt multe de făcut, va trebui să le prioritizăm şi să vedem cu ce începem", a spus Simona Baciu, preşedintele Clusterului de Educaţie Cluj. 

"Este un moment foarte oportun şi multe lucruri sunt în mişcare şi reorganizare, din pricina noilor bugete, a pandemiei, iar acesta e momentul se ne gândim pe termen mediu. Trebuie să avem tinerii implicaţi în aceste procese; noi nu mai ştim ce este în capul lor, este o generaţie dinamică, e nevoie de abordare interdisciplinară, mediu ONG, privat, guvernamental. O să depunem eforturi cu Federaţia Tinerilor, LEAP şi cei de la Butnar pentru a a aduce elemente complementare care să fie adresate, poate din alte fonduri decât cele standard, avem multă trabă de făcut", a conchis Andras Farcas, de la Grupul PONT. 

Marius Cristea, expert în dezvoltare urbană de la Banca Mondială, a subliniat că, la fel ca realizarea studiului, și implementarea rezultatelor trebuie să devină un proces comunitar prin implicarea actorilor interesați. El a adăugat că rezultatele și propunerile vor fi integrate într-un capitol special de tineret în cadrul SIDU Cluj 2030. CIIC este un instrument de inovare socială folosit la Cluj-Napoca pentru a încuraja co-crearea de soluții pentru problemele orașului.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza