Ziua iei, sărbătorită la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Cum sunt promovate tradiţii vechi de sute de ani

Ziua de 24 iunie este ziua universala a iei româneşti, iar, astfel, cămaşa din pânză cu fel de fel de broderii este pusă la loc de cinste. La Cluj, această zi specială a fost marcată prin mai multe evenimente menite să-i apropie pe clujeni de meşteşugul popular.

În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală care a păstrat elemente arhaice şi a marcat apartanența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice. Iar de-a lungul anilor, farmecul tradiţionalei ii nu a pierit. La Cluj, ziua iei a fost marcată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, acolo unde s-a desfăşurat un târg în care meşterii populari şi-au demonstrat măiestria.

Doamna Rodica a redescoperit de câţiva ani frumuseţea tradiţiilor, în momentul în care şi-a deschis un mic muzeu în propria gospodărie. Acum încearcă să ducă mai departe tot ce ştie şi să promoveze arta populară.

"N-am mai ţesut din clasa a patra, de când eram acasă în generală şi de când am înfiinţat muzeul am început să îmi readuc aminte, am chemat-o pe mama de m-o ajutat la urzit. La urzit şi la montat un război trebuie două persoane, că trebuie să dai prin iţă, prin spată. Nu-i uşor, da încerc să arăt şi la copii, să rămână după noi, să nu se piardă tradiţia", Rodica Căpuşan, meşter popular.

Tot de preţuirea elementelor tradiţionale se ocupă şi doamna Veturia, care face parte dintr-o asociaţie a meşteşugarilor clujeni. La 84 de ani, lucrează cu migală şi spor pentru a se prezenta la târguri cu cele mai frumoase exponate. Chiar dacă munca nu este răsplătită financiar pe măsura efortului, tradiţia este dusă mai departe în orice condiţii, iar un simplu compliment este de ajuns pentru a o mulţumi pe doamna Veturia. Iar cu ajutorul nepoţilor, frumoasele sale creaţii pot fi admirate şi chiar comandate şi pe reţelele de socializare.

"Câteodată abia ne scoate cheltuielile, drumul, cazarea, masa. Dar noi aşa o dragoste avem de folclor, de pe unde mergem suntem bucuroşi că arătăm şi când vine cineva în faţa standului şi zice vai ce frumos, mie îmi ajunge aia, chiar dacă nu vând. Vând un costum sau două şi nişte mărunţişuri de astea şi mie îmi ajunge. Nu facem bani mulţi; în schimb, arătăm lumii că existăm", explică Veturia Suciu, meşter popular.

Doamna Veturia a moştenit pasiunea pentru meşteşug de la mama ei, care a fost o pricepută croitoreasă, dar şi de la alte femei din sat. De-a lungul anilor a participat la numeroase târguri atât în ţară cât şi în străinătate şi a reuşit să ofere un strop din ceea ce înseamnă tradiţia din zona Clujului.

"Să lucrezi un costum de ăsta trebuie să ai mare răbdare şi Dumnezeu ne-o înzestrat cu harul ăsta şi cu răbdarea cu care trebuie să lucrăm pentru a păstra mai departe tradiţia neamului românesc. Modelele le-am luat şi eu dintr-un album de modele, eu mă duc pe stil de motiv naţional mai mult, floral prea puţin şi tot alb negru, nu colorat. Mă mândresc cu costumele populare din zona Clujului. Îs cusute cu fir negru, catincile cu galben-auriu. Costumele alb negru îs foarte frumoase şi modelul depinde, că modelul îl mai inventăm şi noi, pentru că suntem creatori populari şi doar trebuie să lăsăm şi noi în urma noastră ceva", explică Veturia Suciu.

În ultima perioadă, această piesă se integrează tot mai bine în stilul vestimentar oamenilor, iar multe doamne şi domnişoare o asortează cu jeanşi sau fuste. Vizitatorii târgului au fost încântaţi de exponate şi nu au plecat acasă cu mâna goală.

"E bine să păstrăm tradiţia, să ne păstrăm rădăcinile. Chiar mi-am achiziţionat două cămăşi tradiţionale: una pentru mine, de care sunt foarte mândra şi care mi se pare foarte foarte frumoasă şi una pentru nepoţica mea", a afirmat o vizitatoare a târgului.

Tot la Muzeul Etnografic, de Ziua Internațională a Iei, a avut loc vernisajul uneui expoziţii în care pot fi admirate zeci de cămăşi tradiţionale, dintr-o impresionantă colecţie cu piese care au aparţinut Sabinei Cantacuzino și Eliza Brătianu, sora, respectiv soţia lui Ion I.C. Brătianu. Exponatele, care datează din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, repectiv începutul secolului al XX-lea, provin din diverse zone ale ţării şi au fost donate Muzeului Etnografic al Ardealului în anul 1934.

"Această colecţie este una unică, este legată de două personalităţi extraordinare ale istoriei româneşti şi prezintă exponate de o valoare cu totul şi cu totul excepţională. Colecţia în sine cuprinde 191 de piese, dintrte acestea sunt expuse aproximativ 60, restul sunt prezentate sub formă de fotografii", a explicat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Expoziţia, care oferă vizitatorilor o incursiune în timp și spațiu și, în același timp, o experiență estetică memorabilă, va fi deschisă până în data de 9 august.