Alin Tișe: De-a râsul/plânsul cu destinul țării ”Țara arde, babele se piaptănă...”
Băieții de la guvernare, cei cu “ciolanul în gură”, devin încă odată personajele unui teatru al absurdului.
După declarațiile publice ale partidelor, avem de-a face cu un silogism simplu:
PSD
PSD nu mai vrea cu Bolojan -PSD, vrea cu PNL, dar cu altcineva în locul lui Bolojan - PSD vrea cu UDMR și cu USR - PSD nu vrea cu AUR!
PNL
PNL vrea cu PSD - PNL vrea cu Bolojan - PNL vrea cu UDMR și USR - PNL nu vrea cu AUR!
UDMR
UDMR vrea cu PNL și Bolojan - UDMR vrea cu PSD - UDMR vrea cu USR - UDMR nu vrea cu AUR!
USR
USR vrea cu PNL și Bolojan - USR vrea cu PSD - USR vrea cu UDMR - USR nu vrea cu AUR, dar vrea voturi “la bucată”!
AUR
AUR nu vrea nici cu PNL, nu vrea nici cu PSD - AUR vrea anticipate!
Facem un silogism învățat la facultate (făcută pe bune și la timp!), și rezultă așa:
1. Eliminăm variantele incompatibile:
• AUR este în afara jocului de guvernare: nu vrea cu PNL și nici cu PSD, iar ceilalți, nici ei nu-l vor ⇒ AUR este exclus din coaliție.
2. Ce rămâne posibil:
• PSD vrea cu PNL, dar fără Ilie Bolojan;
• PNL vrea cu PSD și îl vrea și pe Bolojan;
• UDMR vrea combinația PSD + PNL+ USR, cu sau fără Bolojan; Acceptă și guvern minoritar. Nu vrea AUR
• USR vrea cu PSD + PNL și Bolojan +UDMR. Acceptă și guvern minoritar. Nu vrea AUR (însă acceptă si voturi “la bucată” de la AUR).
3. Conflictul central:
Singura contradicție reală este persoana lui Bolojan:
• PSD: NU- Bolojan;
• PNL: DA - Bolojan;
4. Silogismul (simplificat):
• Premisa 1: O coaliție viabilă trebuie să includă PSD + PNL + UDMR + USR;
• Premisa 2: PSD nu acceptă coaliția dacă Bolojan este liderul/propunerea centrală;
• Premisa 3: PNL acceptă coaliția și fără PSD, dar ține la Bolojan + guvern minoritar - fura voturi “la bucată” de la PSD si AUR;
• Premisa 4: Fără acord PSD–PNL, nu există majoritate stabilă.
Concluzia logică, simplificată, din silogism:
Pentru a exista o colaborare în majoritatea actuală, PNL trebuie să renunțe la Bolojan, sau PSD trebuie să-și schimbe poziția față de el.
Dar, dacă rafinăm concluzia realistă:
Cea mai probabilă soluție este un compromis de tip „a treia variantă” - adică:
• alt premier / alt lider acceptabil pentru ambele părți;
• coaliție PSD + PNL + UDMR+USR;
• AUR rămâne în opoziție și împinge pentru anticipate;
• Guvernare fără majoritate stabilă - cu voturi “furate la bucată” de la PSD și/sau AUR .
Înțelegerea mea, mai directă: Nu ideologia blochează colaborarea, ci persoana prim-ministrului și controlul puterii. Ceea ce duce la soluția clasică din politica românească: se schimbă omul, nu alianța. Deci, este o chestiune de timp…
„Baronul de Cluj, Alin Tișe”
PS
Analiza pleacă de la declarațiile publice ale partidelor. Încălcarea acestora anulează, evident, silogismul meu.











