Incredibil de parfumat, îl folosesc cei mai iscusiţi bucătari, stimulează imunitatea şi previne cancerul gastric

Acest condiment a fost folosit în medicina tradiţională chineză de secole, considerat un remediu natural cu puternice efecte antibacteriene, calmante, antioxidante si imunostimulatoare.

Anasonul este o plantă erbacee cultivată din timpuri străvechi în Asia Mică, fiind răspândită apoi în Europa. Este cunoscut în medicina populară pentru eficienţa lui în tratarea problemelor digestive şi respiratorii. În ţara noastră, anasonul se cultivă în grădini ca plantă aromată.

Seminţele de anason reprezintă o sursă excelentă de fier, vitamina C, calciu, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc. Fructele de anason conţin între ulei volatil compus în proporţie de 80-90% din anetol. De asemenea, are cantități mici de cetone și aldehide anisice și aldehida acetică, lipide (10-20%), protide (20%), zaharuri, amidon, substanțe minerale, vitamina A, complexul B, calciu, fosfor, sulf, fier şi colină.

Datorită efectului său antibacterian, anasonul este un adjuvant eficient în tratarea infecţiilor cu virsuri, bacterii sau fungi.

Uleiul volatil din fructele de anason stimulează secreţiile pancreatice şi intestinale cu rol important în digestie, iar ceaiul de anason este considerat un foarte bun remediu în combaterea unor afecţiuni precum balonarea, crampele abdominale, flatulenţa, indigestia, constipaţia, gastrita sau viermii intestinali. De asemenea se recomandă a fi folosit ca expectorant în bronşite.

Anasonul este cunoscut ca un eficient galactogog (măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează) şi, totodată calmează colicile intestinale şi stomacale la sugari şi copii.

Datorită substanţelor nutritive conţinute, ceaiul de anason ajută şi la întărirea imunităţii naturale a organismului, apărând-ul de atacul radicalilor liberi sau a agenţilor patogeni.

Printre indicaţile terapeutice ale anasonului stelat se numără şi prevenirea cancerului gastric, intestinal şi pulmonar, tratarea hepatitei virale, ameliorarea simptomelor de răceală şi gripă şi combaterea anorexiei.

Pentru eliminarea viermilor intestinali, se va prepara o infuzie din 10 g fructe la 100 g apă.

Ceaiul de anason trebuie consumat la scurt timp de la preparare, în cel mult patru ore. După acest interval, ceaiul devine toxic.

În caz de supradozaj, preparatele care au la bază uleiul volatil de anason sau fructe în cantitati care depăşesc 5 g pe zi, produc stări de excitaţie puternică care se manifestă prin insomnii, excitaţii motorii şi psihice, tulburări de vorbire, euforie şi convulsii puternice care pot fi urmate chiar de stări comatoase. Utilizarea în doze mici, dar îndelungată, poate produce iritarea mucoaselor digestive. Femeilor însarcinate le este interzis consumul de anason în scop medicinal.