Istoria Clujului într-o clădire

Istoria Clujului într-o clădire
De-a lungul istoriei, clădirea a avut un rol esenţial în cultura şi în politica transilvănenilor, români şi maghiari deopotrivă. A adăpostit hanul Calul Bălan, reuniuni ale Dietei Transilvaniei, în sala “Reduta”, sau Procesul Memorandiştilor.

În secolul al XIX-lea, clădirea actualului Muzeu Etnografic al Transilvaniei, de pe str. Memorandumului, a ajuns cel mai semnificativ edificiu public din Cluj. Clădirea a fost construită în anul 1604 şi, vreme de două secole, a adăpostit cel mai renumit han din Transilvania, Calul Bălan sau Feher lo.

"Era cel mai renumit datorită condiţiilor pe care le oferea, mai bune decât în alte părţi. Aici veneau personalităţi aflate în vizită la Cluj, dar mai ales ofiţeri austrieci, aflaţi în trecere", a explicat istoricul Tudor Sălăgean. în secolul al XIX-lea, clădirea a fost transformată de arhitectul Joseph Leder într-o construcţie în stil empire, căreia i s-au atribuit funcţionalităţi publice.

De la acel moment, sala mare de la etajul clădirii, numită "Reduta", a fost utilizată multă vreme pentru baluri, manifestări ale diferitelor societăţi culturale, reprezentaţii teatrale sau concerte, a mai spus istoricul Tudor Sălăgean.

Unirea de la "Reduta"

În aceeaşi perioadă, clădirea a devenit cel mai semnificativ edificiu public din Cluj. Atunci servea, printre altele, drept loc pentru întâlnirea Dietei Transilvaniei. Dieta nu avea un sediu, dar membrii ei se reuneau fie la Sibiu, fie la Cluj, în sala "Reduta", între 1841 şi 1849, în perioada pregătirii şi în timpul Revoluţiei de la 1848.

"În sala mare, Dieta a votat de două ori unirea Transilvaniei cu Ungaria, mai întâi în 1848, apoi in 1865, an în care Dieta Transilvaniei s-a şi autodizolvat", a povestit istoricul Sălăgean. Ca urmare a votului pentru unire, strada pe care se află clădirea a primit numele Unio.

Procesul Memorandiştilor

Sala mare a actualului muzeu a însemnat şi un puternic centru al opresiunii româneşti. "în 1892, liderii românilor din Transilvania au înaintat împăratului austro-ungar Franz Jozef I o petiţie, în care au exprimat doleanţele românilor, cum ar fi drepturi egale cu ale maghiarilor, desfacerea Uniunii forţate a Transilvaniei cu Ungaria sau autonomia Transilvaniei.

Împăratul nu a citit solicitarea şi a dat-o mai departe, spre Budapesta. Din acel moment, memorandiştii - printre ei se aflau mari politicieni români, ca Ioan Raţiu şi Vasile Lucaciu - au început să fie urmăriţi şi au fost condamnaţi la închisoare în cadrul Procesului Memorandiştilor, care a avut loc, de asemenea, în actuala clădire a Muzeului Etnografic", a explicat istoricul Vasile Lechinţan, referent la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca.

Ceas vechi de 300 de ani

Potrivit istoricului Tudor Sălăgean, ceasul care se află în turnul clădirii Muzeului Etnografic a fost, în secolul al XVIII-lea, cel mai costisitor şi mai modern ceas al oraşului. "Iniţial, în 1744, ceasul a fost amplasat pe turnul baroc al Bisericii Sfântul Mihail. în urma cutremurului din 1763, turnul a fost grav avariat, fiind necesară demolarea lui.

Astfel, ceasul a fost mutat în turnul porţii Mănăşturului, care era una dintre cele mai importante porţi de intrare în Cluj. Acolo a stat până în anul 1843, când, odată cu demolarea turnului, ceasul şi turnul de lemn în care acesta era instalat au fost amplasate pe clădirea de pe actuala stradă Memorandumului", a explicat istoricul.

(Articol publicat iniţial în 2008)

Comenteaza