Cel mai mare laser din lume, la Măgurele, din 2015, costă peste 356 milioane de euro

Cel mai mare laser din lume va fi construit la Măgurele, în România, după ce astăzi Comisia Europeană a aprobat sprijinul pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituții academice și de cercetare din 13 state membre.

Contribuția financiară din partea UE ar urma să provină din fondurile structurale, investiția ajungând la aproximativ 180 de milioane euro, în vreme ce bugetul total al proiectului depăşeşte 356 milioane de euro. Aceasta face parte dintr-o inițiativă mai amplă, care include și Republica Cehă și Ungaria, în scopul creării unui consorțiu de cercetare european de avangardă. „Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor", , a spus comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn. "El are menirea de a impulsiona cercetarea și inovarea.Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent."

Partea proiectului aprobată astăzi va fi implementată în România. Denumită „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics" (ELI-NP), aceasta va avea rolul unui laborator paneuropean și va găzdui o gamă largă de discipline științifice, carevor includedomenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalități de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.

Proiectul urmărește să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

„Ne punem speranțe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în țară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» și atrăgând noi societăți în regiune", a adăugat Hahn.

În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare (C&D), în sectoarele public și privat luate împreună, în timp ce obiectivul național al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiții în C&D de 3% pe ansamblul UE, în cadrul strategiei susmenționate. Se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult așteptat pentru cercetarea și dezvoltarea din România, ajutând țara să elimine decalajele din domeniul inovației și să favorizeze transferul de cunoștințe și tehnologie. Totodată, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenței în cercetare și a inovării.

Partea investiției acoperită de UE este pusă la dispoziție prin intermediul programului cofinanțat „Creșterea Competitivității Economice" din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER). Proiectul are ca obiectiv îmbunătățirea capacității de cercetare a României și stimularea transferului de tehnologie între instituții de cercetare și dezvoltare și întreprinderi, oferind țării un avantaj competitiv și dându-i impulsul necesar pentru o creștere inteligentă.

Decizia de astăzi aprobă contribuția FEDER pentru prima etapă a ELI-NP pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane EUR.


Context:

Acesta este un așa-numit „proiect major", pentru care finanțarea publică totală este mai mare de 50 de milioane de euro și care, prin urmare, face obiectul unei decizii specifice a Comisiei Europene, în timp ce alte tipuri de proiecte sunt aprobate la niveluri naționale sau regionale.

ELI-NP este o parte a proiectului „Extreme Light Infrastructure", care a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructuri de cercetare de înaltă prioritate pentru Europa. Proiectul este cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere - în aprilie 2011, Comisia a aprobat deja o finanțare în valoare de 236 de milioane EUR pentru primul pilon al ELI în Republica Cehă.

Pe perioada implementării proiectului (2010-2016), reprezentanți din țările gazdă (Republica Cehă, România și Ungaria) vor constitui un consorțiu pentru o infrastructură de cercetare europeană. Acest consorțiu va fi prima rețea multidisciplinară paneuropeană consacrată cercetării potențialului tehnologiei laser de vârf.

Organizația care se află la baza proiectului este Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH); ELI-NP va fi implementat în zona Măgurele (la sud de București) și se preconizează că acesta va fi operațional în 2015.